Highslide for Wordpress Plugin
Meniu Închide

Etichetă: liturgica

Slujba Înmormântării: istorie şi actualitate

dsc_1844Din păcate, în toată liturgica românească nu există nici un studiu istoric despre Slujba Înmormântării. În afară de câteva descrieri şi speculaţii liturgice (anistorice) sumare, toate celelalte studii şi articole româneşti despre înmormântare se opresc la „tradiţii şi obiceiuri”.

Manualul de Liturgică Specială a părintelui prof. Ene Branişte (apărut în 1980), la cinci slujbe importante ale Bisericii – Cununia, Maslul, Agheasma, Tunderea Monahală şi Înmormântarea – nu oferă nici un fel de referinţe istorice privind evoluţia slujbelor şi sensul lor primar. După cum se ştie, majoritatea profesorilor de liturgică din România nu fac altceva decât să plagieze (cu prescurtări) cursul părintelui Ene Branişte, fără a se osteni să completeze golurile rămase. 

Între timp, inclusiv prin contribuiţie personală directă, primele trei slujbe (Cununia, Maslul şi Agheasma) au fost abordate şi din punct de vedere istoric, aşa încât teologul român de astăzi poate să-şi facă o părere mai clară despre evoluţia acestor slujbe şi felul în care ele erau săvârşite şi înţelese în trecutul Bisericii. 

O nouă apariţie editorială: SFÂNTUL MASLU ŞI ALTE SLUJBE DE VINDECARE; ISTORIE ŞI ACTUALITATE

PRUTEANU-MasluLa Editura Sophia din Bucureşti a apărut o nouă carte – SFÂNTUL MASLU ŞI ALTE SLUJBE DE VINDECARE; ISTORIE ŞI ACTUALITATE (191 pagini).

Cartea are la bază studiul mai vechi despre Sfântul Maslu (care constituie partea II-a a cărţii de faţă), dar care a fost substanţial îmbogăţit. Din cuprinsul de mai jos puteţi constata că la acel studiu au fost adăugate şi multe alte cercetări istorico-liturgice despre riturile terapeutice ale Bisericii, încununate de editarea textului critic a diferitor variante de Maslu. Tot aici veţi găsi importante referinţe istorice şi liturgice despre agheasmă, exorcisme şi, în general, despre Sfintele Taine.

Cartea poate fi comandată pe saitul Editurii Sophia.

Despre împărtăşirea în ziua de Paşti şi în Săptămâna Luminată

Impartasire

De mai multe ori mi s-a adresat următoarea întrebare:

Părinte, putem să ne împărtăşim de Paşti? Dar în Săptămâna Luminată? Pentru a ne împărtăşi este nevoie să continuăm postul?

Întrebarea e bună, dar trădează o neînţelegere clară a lucrurilor. De Paşti nu pur şi simplu se poate, ci chiar trebuie să ne împărtăşim, iar în sprijinul acestei afirmaţii vreau să sintetizez câteva idei:

Liturghia baptismală. Schema rânduielii cu comentarii istorico-liturgice

 La rugămintea mai multor clerici şi studenţi teologi am revizuit şi republicat schema Slujbei Botezului unită cu Liturghia, încercând de a reconstitui vechea rânduială a "Liturghiei baptismale", săvârşită cu regularitate în Biserică în primele 15 secole creştine. Spre bucuria noastră, tot mai mulţi clerici şi credincioşi au înţeles importanţa şi profunzimea acestei unităţi fireşti dintre Botez şi Liturghie şi, mai ales în diaspora, "Liturghia baptismală" este practicată pe larg. 

 La subsolul celor 6 pagini ale studiului găsiţi mai multe comentarii istorice, liturgice şi canonice, pe care le-am considerat necesare şi utile.

  Fişierul PDF poate fi descărcat de aici.  (update: 10.04.2013)

Un glas care strigă în pustie. Mă bucur că strigăm la fel…

Diaconul prof. Ioan Ică jr.,
Cateheză liturgică despre înţelesurile uitate şi neştiute ale slujbelor Bisericii

       Despre toate acestea am scris şi eu în nenumărate rânduri, iar părintele prof. Ioan Ică jr. a reuşit o sinteză care, expusă sub forma unui curs incitant, sper să aibă un impact mai vizibil. Şi totuşi, experienţa mă face să fiu sceptic… Să dea Domnul să mă înşel! 

       Înţelesurile cultului trebuie redescoperite şi trăite dinamic, căci fără acest lucru Ortodoxia devine tot mai seacă şi mai ritualistă. Din păcate, acest lucru nu se învaţă în prea multe şcoli de teologie, nemaivorbind de faptul că, cateheza liturgică pentru simplii credincioşi lipseşte cu desăvârşire. 

Variantă de Sinaxar tipiconal

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu mijlocirile sfinţilor, am elaborat un Sinaxar tipiconal, pe care îndrăznesc să-l propun clericilor şi credincioşilor din Republica Moldova, dar nu numai. Cu anumite excepţii (menţionate în notele de la subsol), acesta ar putea fi valabil şi pentru clericii şi credincioşii din România. El combină prăznuirile sfinţilor români cu a celor ruşi, dar include şi unii sfinţi ai Bisericii Universale, care nu apar în calendarele obişnuite. Mai mult decât atât, această variantă de Sinaxar vine cu anumite indicaţii tipiconale necesare şi precizează ce fel de slujbă trebuie făcută în fiecare zi.

Despre citirea Evangheliei la Sfânta Liturghie

Întrebare: Părinte Petru, de ce la Liturghie, în fiecare an, se citesc aceleaşi fragmente din Evanghelie, iar altele mai interesante şi poate mai importante nu se citesc niciodată? Biserica se gândeşte serios la evanghelizarea credincioşilor sau consideră citirea Bibliei doar ca un ritual?

Răspuns: Problema e foarte complexă şi nu vizează doar citirile din Evanghelie, ci şi pe cele din Apostol. E şi mai complicată problema cu lecturile din Vechiul Testament care aproape că au fost excluse din citirea liturgică (cu excepţia Postului Mare şi a marilor sărbători), dar acest subiect depăşeşte limitele întrebării. Menţionez totuşi că Psaltirea se citeşte zilnic la slujbe, cu excepţia Săptămânii Luminate, dar cea mai mare parte a Vechiului Testament nu se citeşte niciodată în Biserică, rămânând mai mult ca citire particulară a fiecăruia.

Simpozion teologic despre Botez. Referatul nostru despre Slujba Botezului şi riturile adiacente

În data de 7 iunie 2011, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, în colaborare cu Mitropolia Ardealului, a organizat un simpozion teologic dedicat Tainei Botezului. În cadrul simpozionului au fost prezentate mai multe referate, după care au avut loc scurte dezbateri la fiecare subiect. 

Până la finele acestui an omagial, referatele vor apărea într-un volum special dedicat Botezului.

Iată temele referatelor de la acest simpozion: 

Rânduiala lecturilor biblice la slujbele zilnice ale Bisericii Ortodoxe

Una din căile unirii și ale hrănirii noastre cu Dumnezeu este citirea Sfintei Scripturi care ”este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun” (2 Timotei 3, 16-17). Cuvintele Sfintei Scripturi sunt icoanele literale ale lui Iisus Hristos – Fiul lui Dumnezeu. Recomandăm cu insistență citirea programatică, regulată, zilnică, a Sfintei Scripturi, deoarece Hristos – Cuvântul lui Dumnezeu vine în noi și prin înțelegerea cuvintelor Lui rostite și împlinite în istoria mântuirii care este și istoria noastră. Căci și noi, cu cât cunoaștem și trăim mai intens întru noi înțelepciunea divină cuprinsă în Sfânta Scriptură, cu cât facem mai vii și lucrătoare întru noi cuvintele de viață dătătoare ale lui Dumnezeu, cu atât Îl cunoaștem mai mult, cu atât ne unim mai mult cu El prin harul Duhului Său Sfânt care a insuflat-o spre mântuirea noastră, a tuturor.