Rss Feed Tweeter button Facebook button
Highslide for Wordpress Plugin
Posts Tagged "liturghier"

Noul Liturghier românesc, Bucureşti – 2012

La începutul acestui an (2012), după câţiva ani de aşteptare[1], Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a scos o nouă ediţie a Liturghierului. Mai mulţi preoţi şi studenţi teologi au vrut să afle ce părere am eu despre această ediţie şi modificările făcute de Comisia Liturgică (din 2 oameni!) de pe lângă Sfântul Sinod al BOR.

Nu mi-am propus şi nici nu cred că voi ajunge să fac o recenzie detaliată a acestei ediţii, dar am constat următoarele:    (mai mult…)

Continuare »
 

Interpolarea troparului Ceasului al III-lea în textul epiclezei

arhiereul ridica mainile la epicleza

Părinte Petru, ştiu că în cartea sfinţiei voastre despre Liturghie aveţi un capitol despre troparul Ceasului III în epicleză, dar cartea nu o mai găsesc prin librării şi v-aş ruga să puneţi pe net măcar acest capitol, care mi se pare important. Poate în procesul de editare a unui nou Liturghier de către Patriarhie se va lua în calcul şi cercetarea sfinţiei voastre şi vom avea un Liturghier mai bun, fără elemente în plus sau minus. Vă mulţumesc!

Cartea „Liturghia ortodoxă: istorie şi actualitate” (Ed. Sophia, 2008) într-adevăr s-a epuizat, dar la anul viitor va ieşi probabil ediţia a II-a, la care deja lucrez. Nu am de făcut prea multe retractări, dar vreau să o completez cu unele capitole noi şi să îmbunătăţesc traducerea textului Liturghiei.

La rugămintea Dvstră pun pe blog capitolul despre interpolarea troparului Ceasului al III-lea în textul epiclezei (PDF), deşi nu cred ca publicarea lui va influenţa în vreun fel Comisia liturgică de la Bucureşti în abordarea acestei probleme. Din câte ştiu, anumite propuneri de-ale mele au fost deja luate în seamă (indiferent că am fost sau nu citat; deja ţine de onestitatea lor). Problemele „spinoase” vor rămâne însă în ceaţă încă mult timp, pentru că patriarhul şi alţi teologi din preajmă acţionează cu prudenţă atunci când e vorba de unele modificări mai radicale. În principiu au dreptate, însă nu ştiu de ce se uită că introducerea unor elemente greşite s-a făcut pe furiş, de nişte călugări copişti cu o pregătire teologică îndoielnică, iar un ditamai Sfânt Sinod se teme chiar şi atunci când are autoritatea supremă, iar lucrurile sunt foarte clare. Nu intră însă în competenţa mea să mă pronunţ asupra acestor aspecte. Să ne rugăm să avem în sfârşit o ediţie bună a Liturghierului, în editarea căruia sunt dispus să mă implic cu toată dăruirea. 

Continuare »
 

Cum cred eu că trebuie să se lucreze la o nouă ediţie a Liturghierului

Un preot din Ardeal m-a întrebat: Când vom putea avea o ediţie mai bună a Liturghierului românesc? Cine şi cum ar trebui să lucreze la ea?

După cum probabil ştiţi, în 2008 am scos o carte despre Liturghie („Liturghia Ortodoxă: istorie şi actualitate”) în care am dat şi o versiune de text a Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur, venind cu nişte propuneri de îmbunătăţire a traducerii actuale a Liturghierului. Tot în 2008 Patriarhia Română a editat  un nou Liturghier la care eu am scris o recenzie (poate prea dură, dar justificată), în care iarăşi am semnalat mai multe greşeli de traducere şi de rânduială, venind cu unele propuneri. În 2009 am scris un amplu studiu despre Proscomidie, venind cu alte propuneri şi explicaţii. Între timp am aprofundat şi mai mult acest subiect, studiind zeci de manuscrise şi ediţii greceşti şi slavoneşti ale Liturghierelor, încât, la a doua ediţie a cărţii (aflată acum în lucru), voi renunţa la unele traduceri din prima ediţie, în schimb voi veni cu mai multe îmbunătăţiri la prima variantă, mai ales că atunci unele idei şi variante de traducere nu le-am trecut în carte şi pentru a nu părea prea revoluţionar.

Iar acum vreau să răspund la întrebarea sfinţiei voastre.

(mai mult…)

Continuare »
 

Cărţi de cult în greacă şi slavonă

I. Limba greacă:

Texte liturgice în greacă 1, 2, 3 (la unele cu traducere în engleză).

Horologion, 1851, vol.II, "pdf" (21 Mb). Se poate citi si on-line.

Din pacate, vol.I (1845) inca nu e disponibil (trebuie sa apara aici); Trebuie sa apara si Euchologion (1873) aici.

Egkolpion tou anagnostou (1991) – (DJVU, 2.3 Mb).

II. Limba slavonă:

Manuscrise slavone din Lavra Sfintei Treimi – Serghiev Posad.

Am dat trimitere doar la Liturghiere şi Molitfelnice foarte vechi. Se poate naviga prin site pt a face cunoştinţă cu sutele de mss puse la dispoziţie. Sunt şi foarte multe texte patristice inedite. Foarte multe din acest mss au influenţat traducerile româneşte ale cărţilor de cult şi nu numai.

Vă propun să faceţi cunoştinţă şi cu Trebnicul lui Petru Movilă (Kiev, 1646) în trei părţi, pus de asemenea pe internet, alături de alte cărţi de cult în limba slavonă.

Служебникъ — Москва. Синодальная типографiя. 1896. Alte carti pe aceeasi adresa.

Manuscrise liturgice din Macedonia;

Manuscrise din colecţia lui Vartolomei Kopitar din Slovenia;

Site cu toate cărţile de cult în limba slavonă în PDF. Unele cărţi sunt şi în rusă (nu doar slavonă).

Cărţile de cult în limba rusă (nu slavonă), în traducerea ieromonahului Amvrosie Timrot. Vezi aici (în format html).

___________

Dacă cunoaşteţi şi alte adrese, daţi-le la comentarii, iar noi le vom introduce în text.

Continuare »
 

Recenzie la Liturghierul românesc, ediţia 2008

În noiembrie 2008, în ambianţa manifestărilor oficiale dedicate Anului Sfintei Liturghii (2008), aşa cum a fost el proclamat în BOR, dar şi a jubileului de 500 de ani de la tipărirea Liturghierului ieromonahului Macarie (1508), Editura Institurului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a tipărit, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, o nouă ediţie a Liturghierului românesc.

Am hotărât cu această ocazie să scriu o Recenzie pe care vă rugăm să o citiți şi să o comentaţi.

Continuare »
 

Evhologhionul (Molitfelnicul) şi Liturghierul

Evhologhionul (Ευχολογιον / Molitfelnic / Требник) este cartea care în prezent cu­prinde rânduiala săvârşirii Sfintelor Taine (cu excepţia Hiroto­niei), a Ierurgiilor bisericeşti şi a slujbelor pentru diferite tre­buinţe. Drept prototip al acestei cărţi pot fi considerate Evho­lo­ghio­nul lui Serapion de Tmuis[1] şi Cartea a VIII‑a a Con­sti­tu­ţi­ilor Apostolice. La început Evhologhionul (bizantin) cu­prin­dea în sine, pe lângă rându­iala „Tainelor”, şi textele din Litur­ghi­er şi cele din Arhieraticon. Cu timpul, prin secolul al XIII‑lea, aceste cărţi au început să se separe. (mai mult…)

Continuare »