Highslide for Wordpress Plugin

Legea Cultelor între profesionalism, politică, interese şi emoţii

În 2007 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă „Lege a Cultelor şi părţilor lor componente”, care iată, generează tot mai multe discuţii şi chiar proteste.

Astăzi, 25 mai, după întâlnirea dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova cu prim-ministrul Vlad Filat, mitropolitul Vladimir a declarat că Sinodul a cerut Guvernului să demareze procesul de revizuire a Legii Cultelor din 2007, ţinând cont de poziţia Bisericii Ortodoxe şi de practica altor ţări ortodoxe, făcând chiar trimitere la România, care din 2006 are şi ea o nouă Lege a Cultelor avizată de UE.

Şi pentru a nu repeta greşelile anterioare, ar fi bine ca măcar acum să se poarte discuţii largi şi transparente pe marginea acestei Legi, iar Mitropolia să delegheze oameni competenţi şi avizaţi, care să exprime coerent şi profesionist o poziţie realistă vizavi de regimul cultelor în Republica Moldova şi poziţia specială pe care o doreşte şi o merită Biserica Ortodoxă în raport cu celelate confesiuni şi religii înregistrate sau în proces de înregistrare.

Propun chiar aici, pe acest blog, o discuţie pe marginea celor două variante de Lege a Cultelor: cea din Moldova şi cea din România (pentru că nu necesită cunoaşterea altor limbi), ca să luăm tot ce-i mai bun din fiecare. Bineînţeles, ar fi bine să facem cunoştinţă şi cu legile similare ale altor ţări, chiar dacă aceasta ar lua mai mult timp.   

UPDATE – 07.11.2011:

Iată propunerile de modificare a Legii Cultelor propuse de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Prevederile sunt şi mai permisive decât erau până acum. Ce facem?

Conform propunerilor de modificare:

1.    Se schimbă denumirea legii;

2.        Noţiunea de "prozelitism abuziv" este diluată şi va înlesni prozelitismul sectar, islamic şi budist;

3.     Fondatori ai unul cult vor putea deveni nu doar cetăţenii Republicii Moldova, ci şi posesorii permiselor de şedere temporară (adică orice străin care este legalizat în Moldova). Această prevedere mi se pare cea mai periculoasă dintre toate;

4.        Studenţii şcolilor teologice sau confesionare nu au aceleaşi drepturi cu restul studenţilor din şcolile de stat sau private;

5.        Unele propuneri sunt chiar bune, pt că mai aeriseşte legea de tot felul de expresii tipice ale primului autor, Vlad Cubreacov. 

Ce organizaţii religioase mai avem în Republica Moldova

Citind un articol despre cele şase culte declarate ortodoxe în Republica Moldova (chiar dacă unele există doar pe hârtie), am hotărât să intru şi eu în Registrul Ministerului Justiţiei să văd ce culte şi asociaţii religioase neortodoxe şi necreştine au fost înregistrate în Moldova din septembrie 2009 încoace, de când ţara este guvernată de o alianţă democratică, care vrea să ne ducă în Europa cu orice preţ. 

Nu vreau să mă lansez în comentarii sau concluzii, deşi o dezbatere publică ar fi absolut necesară, ci doar voi da o listă a câtorva unităţi religioase necreştine care mi-au sărit mai mult în ochi, iar pe cele creştine sau pseudo-creştine vă las să le vedeţi singuri, pentru că sunt prea multe şi cu denumiri prea extravagante (de exemplu: „Biserica Creştină a Evangheliei Depline”), ceea ce atestă o fărâmiţare dusă la extrem a neo-protestantismului.

Un element foarte important şi demn de reţinut este faptul că de multe ori anumite culte sau organizaţii religioase fac prozelitism şi-şi propagă ideile prin diferite asociaţii obşteşti cu scop cultural, iar în cazul religiilor orientale (în special budismul), prin înregistrarea a zeci de cluburi sportive de lupte marţiale, dar acestea sunt mult prea multe şi camuflate, ca să le pot enumera aici. De aceea mă rezum la o listă destul de sumară:

Citește mai mult