FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Unde este locul corect pentru binecuvântarea pâinilor şi a vinului ce se numesc în popor paşti... In Joia Mare (practica din Ardeal), in Sâmbata Mare după Sfânta Liturghie (Tipic ortodox - Pr. Florian Geomolean, Ed. Renaşterea, 2010), la Liturghia din noaptea de Paşti, În timpul Axionului (Liturghier, EIBMBOR 1995)...

Unde este locul corect pentru binecuvântarea pâinilor şi a vinului ce se numesc în popor paşti... In Joia Mare (practica din Ardeal), in Sâmbata Mare după Sfânta Liturghie, la Liturghia din noaptea de Paşti, În timpul Axionului

Se confundă 3 lucruri deodată. Şi să nu vă speriaţi de faptul că eu o să vă dau un răspuns total neaşteptat.

1. Românii ortodocşi, aşa cum ne arată istoria, se împărtăşeau f. rar sau chiar deloc. Unii luau doar la Paşti pânine binecuvântată şi numeau chiar acea pânine "paşti", or "Paştele nostru este Hristos" (Sf. Pavel), adică este corect să numit doar Trupul şi Sângele lui Hristos Paşti şi nu orice altceva. Acum lumea totuşi se împărtăşeşte, dar continuă să numească "paşti" pâinea binecuvântată la Înviere sau în ajun, iar în Basarabia, se zice "pască / пасха" la cozonacul cu brânză care se binecuvintează în ziua de Înviere după Liturghie.

2. După cum ştiţi, Liturghia din Sâmbăta Mare se face cu Vecernia şi ea trebuie săvârşită după masă. Tipicul Sf. Sava prevede ca după Liturghia clericii şi credincioşii să nu mai iasă din biserică, ci să rămână pt a asculta citirile din Faptele Sfinţilor Apostoli. Pentru întărirea trupească, înainte de Otpustul Liturghiei de Sâmbătă, se face "binecuvântarea pâinilor" cu rugăciunea de la Litie, omiţând cuvintele "grâu" şi "untdelemn", pt că în acea zi nu este binecuvântare la ulei şi deci se binecuvintează doar pâine şi vin, care se mănâncă chiar în biserică, spre întărirea trupului. Această pâine (cu vin) nu are nimic cu paştele şi deci nu poate fi numită aşa. Iar a face ceva asemănător în Joia Mare nu e corect şi total lipsit de logică.

3. În ziua de Paşti, la Axion, trebuie pusă pe o masă, în faţa icoanei Mântuitorului, pâinea numită "artos" (iertaţi-mi tautologia). Aceasta este o singură pâine (fără altceva), cu icoana Învierii imprimată pe ea, care se binecuvintează prin rugăciunea specială din Liturghier, apoi toată Săptămâna Luminată este purtată în procesiune la masa fraţilor, iar în Sâmbăta Săptămânii Luminate, artosul se frânge şi se dă fraţilor. Este total greşit ca această rugăciune să fie citită sâmbătă, asupra pâinii şi vinului (unde trebuie spusă cea de la Litie, în formă adaptată). De obicei artosul se face şi se binecuvintează doar în mănăstiri.
(Iată un articol de enciclopedie despre ARTOS în rusă. Altceva mai bun chiar nu am ce să vă ofer, decât poate asta în engleză.)

Concluzie:
1. Acolo unde Liturghia din Sâmbăta Mare se face dimineaţa sau nu se face deloc, nu e nevoie să se binecuvinteze pâine şi vin, pt că scopul binecuvântării acelora era spre întărirea celor care rămân în continuare în biserică pt slujba pascală. Asta era tot ce se mânca înainte în Sâmbăta Mare, iar pâine se dădea nu doar simbolic, ci o bucată mai consistentă şi cu un mic pahar de vin.
2. Acolo unde nu se coace artos cu icoana Învieirii şi nu se ştie despre aşa ceva, rugăciunea din Liturghier la binecuvântarea pânii care (greşit) se numeşte "paşti" nu se citeşte şi nu văd în asta nici o problemă.
3. A confunda toate aceste binecuvântări sau ale face în alte zile sau momente, nu corespunde rânduielii şi logiici.

Mulţumim, răspunsul este elocvent, şi totuşi de aici se nasc cîteva întrebări:
1. Care este semnificaţia artosului ?
2. De ce se consumă abia în sâmbăta luminată ?
3. De ce rînduiala artosului prevede ca pâinea să fie tăiată şi stropită cu vin şi aghiasmă la Axion ?
4. Ce mai împărţim credincioşilor din parohii ?
5. În săpt. luminată se foloseşte anafura ca în restul anului ? Că pînă acum foloseam "paşti"...

1. Care este semnificaţia artosului?

Există mai multe ipoteze, dintre care cea mai credibilă pare cea a opoziţiei artos-azimă din perspectiva paştelui creştin şi a celui iudaic. Numai că în acest caz ar trebui ca artosul să fie mâncat zilnic cu cealaltă mâncare, or evlavia şi chiar textul rugăciunii nu prevăd aşa ceva.

2. De ce se consumă abia în sâmbăta luminată ?

În Liturghierul rusesc este o rugăciune specială la frângerea artosului, care se citeşte sâmbătă, când se crede că se termină săptămâna luminată. De fapt ar trebui abia la Antipasha (Duminica Tomii), cum şi se face în parohiile ruseşti.

3. De ce rînduiala artosului prevede ca pâinea să fie tăiată şi stropită cu vin şi aghiasmă la Axion ?

Acea prevedere este greşită. Artosul se binecuvintează înainte de Otpust, stropindu-se doar cu Aghiazmă.

4. Ce mai împărţim credincioşilor din parohii ?

Prescură obişnuită.

5. În săpt. luminată se foloseşte anafura ca în restul anului ? Că pînă acum foloseam "paşti"...

Sigur că da. Care ar fi motive să nu se folosească anafura? Iar după Canonul 66 Trulan vedeţi cu ce fel de Paşti trebuie noi "să ne îndestulăm" toată Săptămâna Luminată.

Artosul se binecuvintează înainte de Otpust, stropindu-se doar cu Aghiazmă.

Dar de ce prin stropire cu Aghiasmă, ca o icoană ?

Prescură obişnuită.

Adică prescură nesfințită ?

presviter scrie:
5. În săpt. luminată se foloseşte anafura ca în restul anului ? Că pînă acum foloseam "paşti"...

Sigur că da. Care ar fi motive să nu se folosească anafura?

Pînă acum credeam că artosul înlocuiește anafura în săpt. luminată, precum Aghiasma mare pe cea mică în săptămâna Botezului.
Dar nu înțeleg: de ce să împărțim credincioșilor și artos și anafură ?

Artosul se binecuvintează înainte de Otpust, stropindu-se doar cu Aghiazmă.

Dar de ce prin stropire cu Aghiasmă, ca o icoană ?

Întocmai, pt că artosul prezent la mesele din Săptămâna Lumină îl simbolizează pe Hristos cel înviat prezent la masa fraţilor, aşa cum şi Panaghia o reprezintă pe Maica Domnului care stă la masă cu fraţii în zilele de duminici şi sărbători. Este o dimensiune pierdută chiar şi în mănăstiri, iar în parohii nici nu cred că trebuie instituită sau păstrată formal.

Prescură obişnuită.

Adică prescură nesfințită ?

"Prescură obişnuită" înseamnă "prescura care se dă de obicei". Nu am spus "prescură simplă". Vă rog să nu vă legaţi de cuvinte, că nu am timp de filologie.

Pînă acum credeam că artosul înlocuiește anafura în săpt. luminată, precum Aghiasma mare pe cea mică în săptămâna Botezului.
Dar nu înțeleg: de ce să împărțim credincioșilor și artos și anafură ?

Până acum făceaţi aşa ca urmare a unor interpretări personale oarecum greşite. Eu am spus că ar fi corect să se dea anafură în fiecare zi (adică bucăţi de "prescură obişnuită"), iar în Sâmbăta Luminată sau chiar la Antipasha, să se împartă Artosul. Anafura îşi păstrează "funcţia" sa de neînclocuit, tocmai pt că provine de la prescurile folosite la Liturghie.

Dacă totuşi se binecuvintează pâine şi vin pe care credincioşii le iau acasă... când e mai potrivit/normal să se facă această binecuvântare?

Dacă totuşi se binecuvintează pâine şi vin pe care credincioşii le iau acasă... când e mai potrivit/normal să se facă această binecuvântare?

În acest caz nici nu tb să se facă vreo binecuvântare sau dacă şi se face, atunci neapărat sâmbătă, fără a o numi "paşti" şi nu cu rugăciunea din Liturghier pt Artos, ci cea de la Litie în variantă adaptată.

De unde s-a luat ideea că artosul ajută mult pe cei bolnavi, iar de aici practica de a păstra bucăţi de artos pe tot parcursul anului?
N-ar trebui consumat integral în Sîmbăta Luminată sau în Duminica Tomei?

De unde s-a luat ideea că artosul ajută mult pe cei bolnavi, iar de aici practica de a păstra bucăţi de artos pe tot parcursul anului?

Toate interpretările astea super-evlavioase eu le leg de împărtăşirea foarte rară cu Sfintele Taine.

N-ar trebui consumat integral în Sîmbăta Luminată sau în Duminica Tomei?

Ba DA, iar acolo unde nu se slujeşte, trebuie consumat în Duminica Tomii.

Artosul pascal şi pâinea numită "paşti" (Se dedică clericilor şi credincioşilor din BOR) Ultimul studiu al parintelui Petru!

Artosul pascal şi pâinea numită "paşti" (Se dedică clericilor şi credincioşilor din BOR) Ultimul studiu al parintelui Petru!

Adevărul e că după ce citeşti studiile părintelui Petru îţi vine să mergi la biserică şi faci un anunţ general sau chiar să-l lipeşti pe un panou pe care să-l numeşti catehizarea creştinilor. Îi mulţumim şi să-i dea Dumnezeu sănătate şi putere pt a ne mai îndrepta obiceiurile "rătăcite".

Eu am să scriu aici, o mică sinteză.
Deci, doar dacă se face Priveghere pascală sâmbătă seara se va binecuvânta pâine şi vin şi se va mânca de credincioşi atunci pentru întărirea trupului.

Artosul este o pâine pe care se află imprimată icoana Învierii care se binecuvântează şi stropeşte cu Aghiazmă în Sfânta Duminica la Liturghie. Ea se va purta în procesiune toată Săptămâna Luminată la masa fraţilor şi se va mânca în Sâmbăta Luminată . Această purtare în procesiune reprezintă prezenţa Lui Hristos cel înviat la masa fraţilor pe parcursul întregii săptămâni luminate. (cf tipicului Mănăstiresc)

Paşti spunem doar Trupului şi Sângelui Lui Hristos.

Interesant, preoţii de aici de pe forum vor mai binecuvânta pâinea numită "paşti" anul acesta?
Văd că unii tare se luptă pentru adevăr şi nepătarea Tradiţiei. Îi vom vedea până la urmă ce iubesc mai mult: tradiţia sau Tradiţia.

Dacă sincer, eu mă aşteptam să fie mai multă vâlvă la acest subiect.

Eu m-am conformat de anul trecut.
Nu am mai turnat vin peste pâinea taiată, nu am mai stropit-o cu agheasmă mare.
Nu am mai împărțit ”paști” îndată după slujba luminii de afară, așa cum făceam pînă atunci.
Nu am mai pus anafura la pahare, ca să ajungă pe toată săptămâna.
Totul e mult mai simplu și mai normal așa, mulțumim !

Mai rămâne ca anul acesta să le citesc la slujba de afară pastorala lui Neofit Cretanul

Wow parinte, dar unde slujiti?! Stiu, e chestie privata, dar sunt curios.

Artosul pascal şi pâinea numită "paşti" (Se dedică clericilor şi credincioşilor din BOR) Ultimul studiu al parintelui Petru!

Ce înseamnă paximan la mitropolitul Neofit ?

"Paximan" (de la grecescul "paximadi") înseamnă pesmete.

Mulţumim, răspunsul este elocvent, şi totuşi de aici se nasc cîteva întrebări:
1. Care este semnificaţia artosului ?
2. De ce se consumă abia în sâmbăta luminată ?
3. De ce rînduiala artosului prevede ca pâinea să fie tăiată şi stropită cu vin şi aghiasmă la Axion ?
4. Ce mai împărţim credincioşilor din parohii ?
5. În săpt. luminată se foloseşte anafura ca în restul anului ? Că pînă acum foloseam "paşti"...

Şi ar mai fi o întrebare, cred eu. Preoţii care nu fac aşa cum spune părintele Petru că este bine, de ce fac altfel? Nu vor să respecte rânduiala?

Am citit și cu ajutorul lui Dumnezeu, am împlinit!
Am slujit Liturghia Sfântului Vasile sâmbătă după-amiază, am binecuvântat puțină pâine cu vin pentru familia noastră (singurii care au participat);
Am slujit pentru prima dată aici slujba Învierii cu oameni dinafară;
Au rămas până dimineață vreo 25-30 de credincioși cărora le-am împărțit anaforă;
Nu am primit observații, deși mă așteptam.
Nimic nu e în zadar!

Bravo, părinţilor! Acolo unde este dorinţă pentru curăţia slujirii lui Hristos, nu avem de ce ne teme!