FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

As dori daca se poate sa-mi explicati si mie ce semnificatie are slujba litiei care se realizeaza la vecernia dinaintea sarbatoririi unui Sfant cu o activitate mai deosebita (bine, toti au avut o activitate deosebita-Slava lui Dumnezeu pt asta), spun asa caci doar la praznice mari se face aceasta slujba.
Mai exact pe mine ma intereseaza ce semnifica - poate ca voi descoperi maine ascultand slujba vecerniei, insa doresc sa-mi spuna cineva avizat pt a nu da eu sensuri - si de unde provine cuvantul ?
Ce semnifica painea, vinul, graul, uleiul care se duc cu aceasta ocazie ?
Eu stiu ca uleiul se ia acasa de catre persoana care a avut bunavointa sa duca la Biserica cele de mai sus. In acest caz cum intrebuinteaza acel/acea credincioasa uleiul ? de paine si vin stiu ca se impart in Biserica.

Va multumesc anticipat !

E foarte mult de scris. Acum nu am timp, de aceea dau "copy-paste" dintr-un alt material scris de mine cu mulţi ani înainte. Sunt două note care nu au o legătură lexicală între ele. Ideile principale însă le găseşti:

1.

În cazul când nu se săvârşeşte Vecernia mică, dar se face totuşi Priveghere (cu Litie), şi dacă aceasta nu durează până târziu, cina se ia pe alocuri după Priveghere. Astfel se încalcă vechile rânduieli tipiconale, dar în primul rând se pierde chiar sensul instituirii Slujbei de binecuvântare a pâinilor – acela de a da monahilor, spre sfârşitul Privegherii, o bucată de pâine înmuiată în vin, pentru a putea rezista până a doua zi după Liturghie. Dacă însă se mănâncă după aceasta, ce rost mai are să dai o bucată de pâine, şi aceea într-o cantitate simbolică? Teoretic, Litia ca slujbă de cerere a ajutorului lui Dumnezeu, se poate face şi fără a se binecuvânta pâine şi vin (…), cu toate acestea accentul cade pe binecuvântarea (nu sfinţirea prinoaselor, cum zic unii) şi împărţirea lor. Este adevărat că nici binecuvântarea aceasta nu este lipsită de importanţă, totuşi ea (această binecuvântare) are aceeaşi valoare şi este chiar asemănătoare cu cea de la începutul mesei sau cu cea a colivei şi nimic mai mult. Binecuvântarea pâinii de la Litie se face în amintirea minunii înmulţirii pâinilor de către Mântuitorul Hristos. Acolo lumea “s-a săturat” şi au mai rămas douăsprezece coşuri de fărâmituri. Nu înseamnă că noi trebuie să mâncăm în biserică până ne săturăm, ci atât cât să nu mai fie nevoie de altceva, mai ales că şi ora la care se termină Privegherea este destul de târzie.
Deci, prin faptul că luăm o foarte mică bucată de această pâine binecuvântată apoi mai mâncăm ceva, pervertim sensul instituirii acestor slujbe şi ajungem fie la un bigotism şi formalism liturgic, fie chiar la o ignoranţă şi dispreţ faţă de sensurile mistice şi simbolice ale cultului. Nu este totuşi un păcat; atât doar că se pervertesc sensurile rugăciunilor şi al slujbelor, lucru care, aşa cum am mai spus, dă naştere la alte confuzii şi greşeli.

2.

Astăzi, la Litie, la cele mai multe biserici, nu se mai iese în pridvor. Este o rânduială nerecomandată pentru că în felul acesta se trece cu vederea întregul simbolism al Litiei (transmis nouă de Sfântul Simeon al Tesalonicului). Ieşirea în pridvor îl preînchipuie pe omul căzut care, fiind alungat din rai (Biserică-biserică), cere mila lui Dumnezeu aşa cum o făcea vameşul – stând doar la uşa bisericii. De fapt, aceasta şi este Litia – rugăciunea insistentă, reflectată în indicaţia de a rosti de 120 ori cerea “Doamne miluieşte”. Ceea ce urmează în naosul bisericii, de fapt, nici nu face parte din Litia propriu-zisă, ci este numită Slujba de binecuvântare a pâinilor, care are un alt caracter – euharistic. Cei mai mulţi, necunoscând aceste amănunte, numesc Litie chiar şi pâinea care se binecuvintează, ceea ce este incorect. Binecuvântarea pâinilor a fost dintotdeauna o slujbă distinctă în care se binecuvântau prinoasele de pâine, vin şi untdelemn din care se împărtăşeau monahii în timpul privegherilor, pentru a putea rezista fizic la sfintele slujbe – exact aşa cum s-a întâmplat şi în cazul înmulţirii pâinilor de către Mântuitorul. Litia (sau Litania) însă, este o slujbă care se făcea înainte chiar în afara bisericii, pe dealuri, şi are un scop penitenţial, cerându-se ajutorul lui Dumnezeu în caz de “cutremur, potop, foc, sabie, năvălirea altor neamuri…” etc.

In majoritatea bisericilor catedrale si a manastirilor din orase din BOR s-a raspandit obiceiul savarsirii Vecerniei cu Litie in toate sambetele de peste an (deci Vecernia duminicii). Nu mai fac referire la faptul ca litia nu prea mai e litie pt ca se face in naos si nu in pridvor dupa cum specifica randuiala, dar oare chiar toate duminicile de peste an trebuie sa aiba si Litie???

oare chiar toate duminicile de peste an trebuie sa aiba si Litie?

Categoric - NU. Chiar şi în Athos, sâmbătă seara, dacă Mineiul nu prevede în mod expres Priveghere, atunci Vecernia nu se uneşte cu Utrenia şi nici Litie nu se face.
Apropo: atunci când Vecernia nu se uneşte cu Utrenia (deci nu este Priveghere), Litie nu trebuie să se facă în nici un caz. E contrar normelor tipiconale şi scopului pt care a fost instituită Litia.

Litia de ce nu se savarseste unita decat cu Vecernia?

Dar ce înţelegi tu prin "Litie"? Întreb serios.

Sarut mana. Pai slujba Litiei in multe carti si in Liturghier are otpust. DE fapt VEcernia are otpust . Asa am vazut de cele mai multe ori Vecernia unita doar cu Litia.

Eu întreb încă o dată ce înţelegi prin "Litie"?

O slujba de `rugaciune staruitoare` sau de Implorare cum spune parintele Braniste. NImeni nu ne-a explicat nici in seminar nici in facultate ce este de fapt cu Litia. Nu stiu ce semnifica ea.

Eu nici nu te-am întrebat de "semnificaţie", ci mai degrabă de partea slujbei pe care tu o percepi ca fiind Litia. Te-am întrebat asta pt că mulţi confundă Litia cu "binecuvântarea pâinilor", numind până şi pâinile binecuvântate (înmuiate sau stropite cu vin) tot "Litie", ceea ce e absolut greşit.
Litia este o rânduială care se face în pridvorul bisericii, în timpul căreia se citesc anumite cereri la care se răspunde cu "Doamne miluieşte". Ca rânduială distinctă, aceasta se încheie, aşa cum e normal, cu o rugăciune de plecare a capetelor. Avem mărturii din unele variante ale Tipicului Mănăstirii Sf. Sava, că la Litie se ieşea până la mormântul Sf. Sava (care este în afara kathilokonului) şi anume de acolo avem indicaţia să se cânte stihirile hramului (în Tipic: ale Sf. Sava) la ieşirea Litiei şi cădirea care o însoţeşte.
Urmează Stihoavna Vecerniei, apoi "Acum slobozeşte...", Sfinte Dumnezeule şi Tatăl nostru...
Apoi se cântă troparele după Tipic, în timpul cărora se face cădirea în jurul mesei cu cele 5 pâini şi celelalte.
"Domnului să ne rugăm" şi Rugăciune de binecuvântare a pâinilor.

Litia şi Binecuvântarea pâinilor (numită şi azi la greci: artoklasia) sunt două slujbe diferite care se pot face separat, cum se şi întâmplă:
- De fiecare dată când la Utrenie avem rugăciunea "Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău...", este vorba despre urmele unei Litii (bineînţeles fără binecuvântarea pâinilor);
- În Sâmbăta Mare, după Liturghie, avem binecuvântarea pâinilor şi vinului (doar că fără ulei şi grâu). De data aceasta nu mai avem Litie.

După rânduielile tipiconale de astăzi, apropo de întrebarea de mai sus a lui Ştefan, Litia + binecuvântarea pâinilor se fac doar unite cu Vecernia şi numai atunci când se face Priveghere deplină, adică după această Vecernie complexă urmează şi Utrenia. Cazurile descrise mai sus rămân nişte excepţii care confirmă regula.

Cand se pune rugaciunea "MAatuieste Doamne poporul tau...` inaintea ecfonisului de la canoane de la Utrenie? Se pune la fiecare slujba a Utreniei? Adica si la Utrenia duiminicilor si a zilelor de rand? NU am auzit-o niciodata la Utrenie prin zona pe aici. VA multumesc. Am gasit ceva ca daca nu se pune Litia seara atunci se pune in Biserica.

NU am auzit-o niciodata la Utrenie prin zona pe aici.

La utrenie exista atat de putine sanse sa auziti aceasta "ectenie" incat pot spune fara pic de regret ca nu se face nicaieri asa ceva. Tendinta de a "scurta" slujbele face ca si aceasta "ectenie" sa fie eliminata, mai ales ca in liturghier se spune ca preotul sau diaconul, "de va vrea" va spune "Mantuieste Dumnezeule poporul tau..."

Cand se pune rugaciunea "Mantuieste Doamne poporul tau...` inaintea ecfonisului de la canoane de la Utrenie?

Da, după Stihira (de obicei gl.6) care este după Ps. 50.
După citirea rugăciunii se cântă "Doamne miluieşte" de 12 ori, apoi Ecf. "Cu mila şi cu îndrurările..." şi urmează Canoanele după rânduială.

Se pune la fiecare slujba a Utreniei? Adica si la Utrenia duiminicilor si a zilelor de rand? ... Am gasit ceva ca daca nu se pune Litia seara atunci se pune in Biserica.

După Tipic, ea se pune la Utreniile din duminici şi cele cu Polieleu de peste săptămână, dacă nu s-a făcut Litie. Deci ca să fie mai clar, atunci când avem Evanghelie la Utrenie, dar nu a fost Litie, o punem, iar dacă a fost Litie, nu o mai repetăm...
De asemenea, rugăciunea este prevăzută a se citi şi în zilele de rând (de luni până vineri) în Postul Mare (primele 6 săptămâni).
În zilele de rând din restul anului, rugăciunea nu se pune.

Nu este chiar in contextul topicului, insa as dori sa va intreb despre urmatoarea situatie: am intalnit in unele parohii din judetul Suceava slujba Litiei dupa Doxologia mare de la Utrenie - se canta Slavoslovia de la Litie si apoi se face toata slujba, ca la Priveghere; in final, se revine la sfarsitul slujbei Utreniei - unul din cele doua tropare ale Invierii sau cu troparul sfantului, dupa care se face otpustul Utreniei.

Se poate gasi o explicatie pentru aceasta situatie?
Va multumesc.

1. Este vorba despre confuzia dintre Litie şi Binecuvântarea pâinilor. În Utrenie noi şi aşa avem o Litie (chiar dacă fără procesiunile de altă dată). Înainte de Canoane, dacă nu s-a făcut Litie după Vecernie, trebuie să se pună rugăciunea "Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău...", cu "Doamne miluieşte" de 12 ori. Deci dacă se are în vedere doar Litia, pe motivul că aceasta nu a fost făcută seara, atunci ea trebuie să se facă la locul ei, fără binecuvântarea pâinilor (cu grâu, vin şi untdelemn).
2. Binecuvântarea acestora nu are nici un sens la Utrenie (dacă e făcută dimineaţa), întrucât acestea oricum nu pot fi consumate (şi nici nu este vreun motiv pt a le consuma). Creştinii trebuie să se împărtăşească, iar dacă nu, să ia anti-doron (anafură); pâinea cu vin binecuvântat nu ştiu când ar mai putea fi date oamenilor.
3. Repet încă o dată că chiar şi dacă Binecuvântatea pâinilor se face seara, ea trebuie făcută respectând 2 condiţii: a) să fie în cadrul Privegherii (Vecernie Mare + Utrenie, care în general durează); şi b) după mâncarea pâinii şi vinului binecuvântat să nu se mai mănânce... Altfel acestea nu au vreun rost nici chiar seara. Dimineaţa nici nu mai zic...

Va multumesc frumos.
Binecuvântaţi!

La cadirea de la litie la tropare, preotul trebuie sa se inchine/incline in fiecare latura a mesei cand cadeste?

Cădirea este la "binecuvântarea pâinilor", nu la Litie. Despre confizia aceasta citeşte mai sus în acest topic.
Aşa cum se practică la noi, imitând mai degrabă cădirea din jurul Sfintei Mese, la fiecare latură diaconul (sau preotul) se închină.

De ce se pomenesc atâţi sfinţi?

Mă iertaţi de vorba prea dură şi total neaşteptată, dar în BOR se pomenesc aşa mulţi sfinţi la Litie (şi încă de 2 ori), pt că cei care lucrează la Liturghier sunt total neavizaţi în materie de liturgică.
Totuşi, cei care slujesc, până una-alta, trebuie să respecte această "regulă".

La cadirea de la litie la tropare, preotul trebuie sa se inchine/incline in fiecare latura a mesei cand cadeste?

La cadirea de la binecuvantarea painilor preotul inconjoara masa cu un diacon sau cu un paraclisier dimpreuna cu sfesnicul? (va intreb deoarece in Ardeal tipicul schioapata cu ambele picioare )

Eu am o nelamurire in legatura cu troparele care se canta la binecuvantarea painilor. NU am gasit prin tipice o randuiala clara a lor. De exemplu, daca suntem in perioada de dupa-praznuire a unui praznic imparatesc si avem un hram, cum se pun troparele? Si de asemenea daca avem hram duminica, cum punem troparele? Dar cand avem hram duminica si suntem si in perioada unui praznic? Apar modificari? Multumesc frumos

Eu am o nelamurire in legatura cu troparele care se canta la binecuvantarea painilor. NU am gasit prin tipice o randuiala clara a lor. De exemplu, daca suntem in perioada de dupa-praznuire a unui praznic imparatesc si avem un hram, cum se pun troparele? Si de asemenea daca avem hram duminica, cum punem troparele? Dar cand avem hram duminica si suntem si in perioada unui praznic? Apar modificari? Multumesc frumos

Faptul că este sau nu hram, nu influenţează cu nimic această ordine, care are 4 situaţii tipiconale generale:
1. Dacă se face Litie sâmbătă seara, fără să fie un sfânt cu priveghere, se cântă de 3 ori "Născătoare de Dumnezeu, Fecioară...". Dacă suntem în perioada unui Praznic (dar nu în însăși ziua praznicului), a treia oară se pune troparul Praznicului.
2. Dacă un sfânt cu priveghere cade în timpul săptămânii, se pune de 2 ori troparul sfântului şi o dată "Născătoare de Dumnezeu, Fecioară", iar dacă suntem în perioada unui Praznic, a treia oară se pune troparul Praznicului.
3. Dacă un sfânt cu priveghere are pomenirea duminica, se pune de 2 ori "Născătoare de Dumnezeu, Fecioară..." şi o dată troparul sfântului (anume în această ordine, nu invers).
4. La un praznic al Mântuitorului sau Maicii Domnului, indiferent de ziua în care se întâmplă (fie şi duminică), se cântă de 3 ori doar troparul praznicului.