De ce miercurea si vinerea din saptamana branzei sunt aliturgice?
E o problemă de istorie a tipicului.
1. În trecut Postul Mare în Palestina era de 8 săptămâni, iar la Constantinopol de 7. Din cauza că nici unii, nici alţii nu voiau să-şi schimbe tradiţia, împăratul Heraclie (610-641) a instituit săptămâna Brânzei ca variantă de mijloc - adică orientalii erau obligaţi să mănânce lactate (care pt monahi însemna de fapt renunţarea totală la acea săptămână de post, că ei oricum nu mâncau carne - dar şmecheria totuşi s-a produs), iar bizantinii să nu mănânce carne. Cu timpul, unii au crezut că această săptămână a fost instituită ca pregătire trupească pt Postul Mare, dar inițial nu era aşa.
2. Chiar dacă palestinienii au acceptat săptămâna brânzei (că nu aveau încotro), miercurea şi vinerea în această săptămână eu mâncau o singură dată pe zi şi după apusul soarelui. Anume acest motiv a şi determinat apariţia zilei aliturgice (adică pe motivul ajunării). Dar până-n sec. 13 aceasta era o practică locală determinată de o ajunare stranie cu mâncăruri de dulce, de unde şi slujbele asemănătoare cu cele din Postul Mare.
3. Se ştie că în sec. 9-12, bizantinii au rezolvat această problemă prin faptul că slujeau Liturghia Darurilor m. înainte Sfinţite în aceste zile din săptămâna brânzei. De fapt, la Constantinopol nu existau zile aliturgice. Chiar şi în Vinerea Mare ei slujeau Lit. Darurilor m.sfinţite.
4. După Sinteza Tipiconală din sec. 13, toată lumea a început să pună în aplicare regula tipicului palestinian (legată de Tipicul Mănăstirii Sf. Sava). Iată de ce în miercurea şi vinerea din Săptămâna Brânzei nu este Liturghie. Din motivele ascetice care astăzi sunt uitate.
5. Personal nu văd motive serioase pt aceste zile aliturgice şi susţin anularea lor. Dacă şi se încearcă o trecere la Postul Mare, atunci să se slujească Liturghia Darurilor m. în. Sfinţie aşa cum se slujea odinioară în Bizanţ.
Intreb asta deoarece e si dezlegare la oua, branza, lapte si peste.
Da, într-adevăr, în forma de astăzi, ziua aliturgică şi toate aceste dezlegări nu se împacă unele cu altele.
Si inca ceva: dezlegare la peste e si pentru monahi? Sau doar pentru mireni.
Nu poate fi o dezlegare la lactate fără dezlegare la peşte. Orice dezlegare se dă mai întâi la peşte (Bunavestire, Florii, etc.) şi apoi la lactate. Deci toată săptămâna brânzei se mănâncă şi peste. Bineînţeles dezlegarea e şi pt monahi.
Am inteles ca dezlegarea asta la peste e o chestie noua in calendar.
O chestiune nouă este faptul că s-au pus peştişorii aceia în calendar. Iar faptul că s-au pus în zilele de mierucri şi vineri, sunt pt a confirma că şi atunci să se mănânce peşte. Asta nu înseamnă că în celelalte zile nu se mănâncă. Exact aşa se procedează în miercurile şi vinerile de după Paşti.