FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Părinte, știu că este o muncă grea cercetarea pentru că eu am terminat pe lângă Teologie Pastorală și Facultatea de Litere Din Cluj, Teologie Limba și Literatura Română și știu ce înseamnă să citești și să înțelegi, apoi să asimilezi. Dar aș vrea să vedem greșelile IPS Bartolomeu în Biblie și în Liturghie. Cred ca ne-ar fi de folos la toți. Nu vă cunosc dar am auzit că ați fost la o seară duhovnicească la noi la catedrală și ați fost apreciat. De multe ori de la călugări te aștepți la exagerări. La dumneavoastră nu am văzut acest lucru și am convingerea că sunteți un om providențial în Biserică pentru noi. Sunteți un mărturisitor al adevărului în toate disciplinele teologice de aceea vă felicit și mă bucur de ce mai aflu de aici de pe acest forum. Vă cunosc capacitățile de la prietenul meu Cezar Login pentru care am un respect deosebit.

Buna ziua. As fi dorit sa vad pe paginile liturghierului macar cateva trimiteri la Biblie. De exemplu la rugaciunea antifonului al trelea, pe chenar, in dreptul cuvintelor „Cel care si la doi si la trei care se unesc in numele Tau ai fagaduit sa le implinesti cererile..” sa fie indicata locatia (Mt. 18, 19). Ce parere aveti?

Și eu sunt de aceeași părere!
Așa se scoate în evidență că 90% din Liturghie nu este o inventie a omului ci o implinire a Sf. Scripturi.

Referitor la rugăciunea de dinaintea inceperii Sfintei Liturghii - Împărate Ceresc...
Cele trei stihuri se rostesc după fiecare rugăciune sau după ce s-a rostit rugăciunea de trei ori?

Referitor la rugăciunea de dinaintea inceperii Sfintei Liturghii - Împărate Ceresc...
Cele trei stihuri se rostesc după fiecare rugăciune sau după ce s-a rostit rugăciunea de trei ori?

Mâinile se ridică de 3 ori:
1 - la rostirea rugăciunii "Împărate ceresc" (o singură dată)
2 - la stihul "Slavă întru cei de sus..." (de 2 ori)
3 - la stihul "Doamne, buzele mele vei deschide..." (o dată).

Aşa va apărea şi în noua ediţie a Liturghierului de la Bucureşti (din câte ştiu eu). Şi în sfârşit e corect...

In curand va aparea noua editie a Liturghierului la Editura Institutului biblic Bucuresti.
Sunt curios ce modificari va avea.

Am citit noul Liturghier editia 2012. Dupa mine, este un pas mai departe si nu-mi pare rau ca l-am cumparat.
Este citat undeva si parinetele Petru Pruteanu, semn ca s-a tinut cont de observatiile dansului in oarecare masura.
As dori insa sa vad o recenzie a parintelui Petru la aceasta editie.

Am citit noul Liturghier editia 2012. Dupa mine, este un pas mai departe si nu-mi pare rau ca l-am cumparat.
Este citat undeva si parinetele Petru Pruteanu, semn ca s-a tinut cont de observatiile dansului in oarecare masura.
As dori insa sa vad o recenzie a parintelui Petru la aceasta editie.

Mai răsfoiţi forumul şi blogul şi veţi găsi câte ceva. Subiectul se discută în altă parte...

http://dl.transfer.ro/transfer_ro-14jun ... d15610.zip

Liturghierul lui Dosoftei editia 1980 Iasi, nu strica sa se uite si pe el oamenii... vine acusi si Macarie 1508/2008. n-are nimeni Coresi ed. Academiei '69 sa-l scaneze?!
Macarie ...
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-08jun ... b41ee9.zip

Mă gîndesc că ar fi util să luăm modificările din Noul Liturghier rînd pe rînd, și să vedem care din ele sunt inspirate și care nu prea. Ce părere aveți ?

Să începec cu Ectenia Mare : bunăstarea, buna stare sau statornicia sfintelor Biserici ?

Îmi place varianta "statornicia" şi e cea mai apropiată de original. Credeţi că va fi acceptată în practică?

nu știu.

Ce diferență există la ectenia mare între cererile următoare:
-pt sfântă biserica aceasta
-pt sfânt locașul acesta ?
Este o dublare sau e vorba despre Biserică și biserică ?

Apoi, există două formulări:
1. în Liturghier scrie: Pt sfînt locașul acesta, țara aceasta...
2. în Aghiasmatar : Pt orașul și țara aceasta,...
Care e mai corectă ?

Ce diferență există la ectenia mare între cererile următoare:
-pt sfântă biserica aceasta
-pt sfânt locașul acesta ?
Este o dublare sau e vorba despre Biserică și biserică ?

Apoi, există două formulări:
1. în Liturghier scrie: Pt sfînt locașul acesta, țara aceasta...
2. în Aghiasmatar : Pt orașul și țara aceasta,...
Care e mai corectă ?

Bună remarcă. O am şi eu în noua ediţie a cărţii.
1. "Pt sfânta biserica aceasta" - se referă la locaş. În greacă avem termenul "oikos", care înseamnă chiar "casă": Deci nu e vorba de "Biserica" cu majusculă.
2. "Pt sfânt locaşul acesta" - este o traducere şi o redactare greşită, în dezacord cu continuarea: "şi pentru cei ce vieţuiesc în ele". În biserică nu locuieşte/vieţuieşte nimeni, nu? Textul se referă la nu "locaş", ci la "localitate". Deci ar trebui să avem "pentru localitatea aceasta..." sau direct "pentru oraşul/satul acesta".

La dialogul pre-anaforal și în alte locuri s-a introdus expresia ”părtășia Sf. Duh” în loc de ”împărtășirea Sf. Duh”. Care este mai corectă ?

La cuvintele de instituire cum e mai bine: Sângele Legii celei noi, sau Sângele Noului Legământ ?
Nu s-ar putea adăuga la Luați, mâncați, Acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi (spre iertarea păcatelor), Aceasta să faceți spre pomenirea Mea. ? În acord cu textul de la Luca XXII,19.
Iar expresia spre iertarea păcatelor ar fi mai bine să însoțească doar versetul referitor la Sf. Sânge. Ce credeți ?

La dialogul pre-anaforal și în alte locuri s-a introdus expresia ”părtășia Sf. Duh” în loc de ”împărtășirea Sf. Duh”. Care este mai corectă ?

Ambele sunt corecte şi exprimă acelaşi lucru - comuniunea. E altceva că, cuvântuntul "împărtăşire" e văzut doar ca părtăşie cu Hristos, nu şi cu Biserica în Duhul Sfânt. Dar e mai bine să explicăm ce înseamnă "împărtăşire", decât să-i îngustăm sensul şi atunci când nu ne convine, să-l înlocuim cu altceva.

La cuvintele de instituire cum e mai bine: Sângele Legii celei noi, sau Sângele Noului Legământ ?

Neapărat "al Noului Legământ". Nu are nimic cu "Legea cea nouă", ci cu Testamentul; a se vedea şi Epistola către Evrei.

Nu s-ar putea adăuga la Luați, mâncați, Acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi (spre iertarea păcatelor), Aceasta să faceți spre pomenirea Mea. ? În acord cu textul de la Luca XXII,19.
Iar expresia spre iertarea păcatelor ar fi mai bine să însoțească doar versetul referitor la Sf. Sânge. Ce credeți ?

Cred că "Aceasa să o faceţi spre pomenirea Mea" se poate adăuga, dar fără a scoate "spre iertarea păcatelor" după "Luaţi, mâncaţi".

Cred că "Aceasa să o faceţi spre pomenirea Mea" se poate adăuga, dar fără a scoate "spre iertarea păcatelor" după "Luaţi, mâncaţi".

De ce credeți că e mai bine așa ?

E o părere subiectivă, izvorâtă din prudenţă, dar şi din convingerea că forma de până acum n-a fost aleasă întâmplător. Cuvintele de instituire de la Liturghie nu urmează cu exactitate un anumit text biblic, combină mai multe variantă; şi cred că poate face asta asta mai departe.
Dacă facem recurs la istorie, când Sf. Trup (neînmuiat în Sf. Sânge) era folosit pentru a sfinţi potirul euharistic la Liturghia Darurilor Înaintesfinţite, cred că era important să se spună că şi Trupul este "spre iertarea/lăsarea păcatelor".

forma de până acum n-a fost aleasă întâmplător.

Dar de ce s-a omis porunca mîntuitoare la CHR. ?

Ne spune Taft aici.

Păi din ce ne spune Taft, nu a existat vreodată porunca mântuitoare la CHR, cu toate încercările de uniformizare care au dus la transferul multor elemente din BAS și IAK în CHR.
Și atunci, e bine s-o introducem noi ?