FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Dar eu vin acum cu un exemplu mai ceva decât cel al Vieţii Sf. Maria Egipteanca, pusă în "discuţie" aici: anume, cu cel al Vieţii Sf.Apostol Toama. Iată despre ce e vorba:

"Pana la sfarsitul sec. XIX, Faptele lui Toma erau considerate fara temei istoric. Descoperirile arheologice de la Tashashila (Taxila), au scos la lumina monezi si pietre, purtand inscriptii cu numele regelui Gondofornes. Pe baza acestor marturii s-a stabilit ca regele Gondofornes a facut parte din dinastia indo-parta a carei stapanire se intindea asupra teritoriilor din Afganistan, Seistan, Sind, Punjab si asupra provinciei de nord-est, intre anii 95 i.d.Hr si 50 d. Hr., si ca a domnit in Punjabul de Apus, intre anii 20-40 d. Hr. Sir John Marshall presupune ca Toma l-a vizitat pe Gondofornes in anul 40 d. Hr.

Istoricii bisericesti nu sunt unanimi cu privire la activitatea misionara in India a Sf. Toma. Totusi, Ipolit, Isidor de Sevillia, Dorotei, episcopul Tyrului, Sf. Grigorie de Nazianz, Ieronim il considera pe Sf. Toma, “Apostol al Indiei”.
(Prof. Dr. Remus Rus)

Ba încă au fost găsite monezi cu chipul şi numele fratelui regelui Gundafor. Toate acestea au fost negate până atunci de istoricii indieni, neavând până la acea dată nici o altă sursă (afară de viaţa Sf.Apostol Toma, aşa cum o cunoaşte şi o istoriseşte Biserica lui Hristos - "stâlp şi temelie a adevărului") care să ateste cum că ar fi existat vreun împărat cu numele de Gundafor (cu atât mai mult vreun frate al lui) în decursul istoriei lor.

Ei! Nu vi se pare că pe lângă asta, "problema" noastră e o joacă de copii? Nu vi se pare că "algoritmul" pentru stabilirea adevărului de credinţă, enunţat de Sf.Vincenţiu de Lerin, este universal-valabil pentru întreaga învăţătură a Bisericii, nu doar cea doctrinară?

Eu am explicat aici, cum că Biserica, prin firea ei, nu poate "digera" şi asimila decât ADEVĂRUL/adevărul.

Nu vi se pare că "algoritmul" pentru stabilirea adevărului de credinţă, enunţat de Sf.Vincenţiu de Lerin, este universal-valabil pentru întreaga învăţătură a Bisericii, nu doar cea doctrinară?

Până mai ieri nici nu ştiaţi cine a formulat acest "algoritm", iar acum...

Să ascultăm și acest punct de vedere.

„De legende creștinismul nu are nevoie, iar idoli a distrus el însuși“, spunea istoricul T. M. Popescu, condiserând că creștinismul nu trebuie izolat și îndepărtat cu frică de istorie, ci adus în fața ei și privit la lumina ei.
„vor fi amenințate, desigur, unele concepții neistorice consacrate, dar va câștiga adevărul și va câștiga cu el creștinismul, religia Celui ce S-a numit «Adevărul». Dacă istoria va găsi că unele amănunte de sinaxar sunt de prisos; că persecutorii erau răi și că ereticii erau greșiți, fără să fi fost în mod necesar posedați de demoni; că cutare scriere creștină nu aparține autorului căruia i s-a atribuit prin tradiție; că a putut fi câte un Sinod asistat de alt duh, decât Cel Sfânt; că Marele Constantin a lucrat poate uneori și din alte convingeri, decât cele pur evanghelice; că Iulian Apostatul a putut să moară fără să fi strigat «ai biruit, Galileene», - dacă acestea și multe altele vor fi altfel arătate de istorie, nu e nicidecum motiv să credem, pentru atât, că se va clintii de pe temelii Biserica lui Hristos, cum nu se va primejdui Ortodoxia, dacă vom recunoaște că Marcion avea unele idei interesante, sau că Luther n-a fost un simplu și biet «eretic»“

Fenomenul T. M. Popescu...
În prezent Facultăţile de Teologie din România n-au nici un profesor de talia celor mari de dinainte. Singurul care se ridică cumva la nivelul lor este diaconul Ioan Ică jr., cu toate părţile lui bune şi rele.

T.M. Popescu .... altă "autoritate" a Bisericii! Cred că nu ştiţi cum vorbesc cei desăvârşiţi - adică sfinţii de care am tot adus vorba până acum! Mă întreb, pe ce criterii teologice vă alegeţi autoritatea în materie de Teologie?

T.M. Popescu .... altă "autoritate" a Bisericii! Cred că nu ştiţi cum vorbesc cei desăvârşiţi - adică sfinţii de care am tot adus vorba până acum! Mă întreb, pe ce criterii teologice vă alegeţi autoritatea în materie de Teologie?

(Pentru cei care nu ignoră nuanţele:)
Eu cred că o "autoritate teologică" trebuie să fie foarte credincioasă, dar deloc credulă; foarte raţională, dar deloc raţionalistă. Şi pe toate să le combine într-un mod echilibrat, smerit şi curat.