FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Aceia dintre oameni care au fost botezati ca prunci in Biserica Ortodoxa, prin trei afundari, in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, dar care la un moment dat in viata au devenit neoprotestanti, si s-au botezat astfel din nou, ca adulti, printr-o singura afundare, in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, daca cer sa revina in Biserica Ortodoxa, vor fi (trebuie sa fie) rebotezati ? Sau li se va aplica doar Mirungerea ?

Doar Mirungerea!

Aceia dintre oameni care au fost botezati ca prunci in Biserica Ortodoxa, prin trei afundari, in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, dar care la un moment dat in viata au devenit neoprotestanti, si s-au botezat astfel din nou, ca adulti, printr-o singura afundare, in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, daca cer sa revina in Biserica Ortodoxa, vor fi (trebuie sa fie) rebotezati ? Sau li se va aplica doar Mirungerea ?

Doar Mirungerea!

Sa nu va suparati, mai am o intrebare, incercand sa inteleg ratiunea acestui lucru.

Biserica ortodoxa considera botezul neoprotestant o lepadare de botezul dintai, ortodox ? Il desfiinteaza cel de-al doilea pe acela dintai ? Din faptul ca la o revenire la ortodoxie nu se repeta botezul, inteleg ca nu (inteleg corect oare ?).

Dar daca cel de-al doilea nu-l desfiinteaza pe primul, de ce ar desfiinta botezul neoprotestant mirungerea primita odata cu primul botez (cel ortodox) ? Iar daca mirungerea dintai nu e desfiintata de botezul neoprotestant, de ce se infaptuieste din nou la revenirea la ortodoxie ? Daca e desfiintata mirungerea dintai de al doilea botez (neoprotestant) si e nevoie de o repetare a tainei mirungerii la revenirea la ortodoxie, de ce nu se socoteste la fel si in cazul botezului, repetandu-se de asemenea taina lui (a botezului) la intoarcerea in ortodoxie ? De ce aceasta diferentiere intre cele doua taine ?

Romano-catolicismul, după Sfântul Grigorie Teologul, nu are succesiune apostolică, deoarece Ortodoxia cugetului asigură succesiunea apostolică, iar kakodoxia cugetului o desfiinţează: ,,Căci asemănarea în cuget este şi asemănare în tronuri, iar cel cu opinii potrivnice are un tron potrivnic; unul este succesor doar cu numele, celălalt în adevăr” (Sfântul Grigorie Teologul, Cuvânt la Marele Atanasie 8, PG, 1089).

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul a trait cu mult inainte de marea schisma, si a murit in 390.Nici nu se punea problema sciziunii pe vremea lui.
Deci?

Toate cele de mai sus se leagă indisolubil cu adaosul “filioque”, pentru acceptarea căruia romano-catolicii îndeosebi confundă însuşirile ipostatice ale lui Dumnezeu cu cele fireşti şi, mai ales confundă purcederea veşnică [pururea fiitoare] a Sfântului Duh, ca Persoană dumnezeiască cu pogorârea sau arătarea Sfântului Duh ca lucrare necreată de obşte a Dumnezeului Treimic.

De fapt este vorba de o ambiguitate lingvistica care sta la baza disputei cu ortodoxia
Concret traducerea latineasca a grecescului εκπορευσις (Ioan 15,26) prin procesio/procedere urmeaza un viciu lingvistic, fara suport teologic si istoric. Eroarea de traducere consta in aceea ca processio nu reda intocmai grecescul εκπορευσις

Diferenta dintre εκπορευσις si processio este aceea ca primul atesta calitatea de obarsie eterna(izvor, πηγη) a Sfintei Treimi, in vreme ce "processio" semnifica, in acceptia sa teologica, comunicarea substantei divine eterne asupra Duhului Sfant de la Tatal si Fiul, unde ουσια divina este aceeasi.

Introducerea adaosului filioque in traducerea latina a Crezului a fost o necesitate de de combatere a ereziei lui Arie, in vremea marilor incercări eretice din Imperiul Roman de Apus.

Prin filioque s-a inchis posibilitatea de a tagadui ca Fiul este deo fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant, in perfecta comuniune si partasie a Dumnezeirii, a fiintei eterne.

Deci tot pacatul lui filoque este acela ca s-a dorit a fi o traducere ad literam in latina a Crezului original redactat in limba greaca.