Despre Trupul lui Hristos in Sf. Impartasanie
Scris: 11 Feb 2011, 11:35
Intr-o discutie anterioara (interconfesionala) despre Sf. Euharistie am folosit un argument echivoc impotriva acuzatiei de canibalism. Iata acest mesaj:
Ii multumesc pr. Dimitrie pentru semnalarea acestui moment derutant si adaug aici raspunsul domniei sale:Atunci ar fi fost canibalism, daca era "carne sangeranda". Si nu mai este "carne", de vreme ce trupul inviat al Domnului era de alta natura (se facea nevazut, trecea prin pereti).
Ce argumente mai putem folosi pentru cei care se mai smintesc in fata unei asemenea acuzatii?Nu era de altă natură, că nu a rezultat o a treia natură după înviere, şi nici a devenit Trupul Domnului dumnezeire. Hristos e în două naturi - Dumnezeu şi om în acelaşi timp ("Iisus Hristos ieri şi astăzi Acelaşi, şi în veci." Evr.13:8), într-un singur ipostas, acela al Cuvântului lui Dumnezeu. E Adam Cel
Nou, cel vechi avea nişte calităţi ce i-au fost anulate prin păcat
(stihiile nu-l puteau vătăma:apa, focul, duritatea pietrei, etc).
...
Evreii MÂNCAU mielul pascal; Noul Israel la fel, însă, adevăratul Miel (Prototipul acelui miel). Nu întâmplător Sf. Ioan Botezătorul a strigat: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii!" (Ioan.1:29). De aceea şi în Apocalipsă tot Miel este numit, că S-a dat şi spre mânacare precum evreilor de demult. Cele ce erau închipuiri (prefigurări), s-au sfârşit (ca şi sarpele de aramă ridicat de Moise în pustie), căci profeţiile (prin cuvinte şi/sau prin simboluri/prefigurări) vesteau realităţile viitoare.
Că Mielul ni S-a dat nouă în acest fel, prin chiar porunca Sa ("Luaţi, mâncaţi.."), cine suntem noi să-I cerem socoteală, de ce aşa. Că de ar fi simbol, nu ar avea putere, asemeni simbolurilor Vechiului Legământ. Cine ia pe rând cuvintele Mântuitorului, observă că ne subliniază nevoia imperiosă de a-L mânca, şi nu va găsi nici o aluzie la simbol. E vreunul atât de nebun să adauge /scoată ceva la cuvintele Sale? Anatema oricui face asta, în scris ori verbal! Ar însemna să vestească o altă evanghelie.
Cele duhovniceşti se judecă duhovniceşte, că "înţelepciunea lumii aceseteia nebunie este la Dumnezeu"(1Cor.3:19).
Şi că există Taine - lucrări ale lui Dumnezeu mai presus de înţelegerea noastră, şi Cartea Înţelepciunii lui Isus Sirah o spune:
"Că mare este puterea Domnului şi de către cei smeriţi se măreşte.
Cele mai presus de tine nu le căuta şi cele mai tari decât tine nu le cerca nebuneşte.
Cele ce s-au poruncit ţie acelea cu cuviinţă le cugetă, că nu-ţi sunt de treabă ţie cele ascunse." Înţel. Is. Sir.3:18-20.
O simplă întoarcere la Scriptură îi poate potoli.