Creatie - dovezile din genetica si biologia moleculara

Fiecare scrie ce doreşte şi discuta cu cine vrea, dar pe teme teologice (ce nu se încadrează la vreunul din compartimentele de mai sus)
sandokhan
Creatie - dovezile din genetica si biologia moleculara

Mesaj necititde sandokhan » 28 Iun 2012, 17:49

Salutari tuturor!


(teoria panspermica muta locul aparitiei, si nu procesul in sine).

Supa primordiala este doar un mit. Faimosul experiment efectuat de S. Miller, printre altii, a dovedit dincolo de orice indoiala ca aminoacizii care formeaza proteinele din care se formeaza moleculele, nu puteau sa apara la intamplare; aminoacizii obtinuti de S. Miller erau racemizati, morti din punct de vedere biologic (50% aminoacizi cu configuratie levogira, 50% dextrogira).

Structura spatiala a moleculelor care construiesc tesuturile structurilor vii este de chiralitate, si deci izomerie, levogira; aminoacizii de tip dextrogir sunt specifici structurilor nevii sau ale celor degradate.

Mai mult, in anii 1980, geologii au descoperit ca o atmosfera cu amoniac si metan ar fi fost distrusa de razele soarelui si ca atmosfera primitiva continea mai degraba azot, bioxid de carbon, vapori de apa si urme de hidrogen. Bombardate cu curent, din acestea nu s-au obtinut nici macar moleculele racemizate.

Teoria lui Darwin, cea a selectiei naturale, este complet gresita; pus fata in fata cu extinctia mamutilor, care erau mult mai bine adaptati decat elefantii, care a avut loc in mod fulgerator, a dat din colt in colt, evitand orice fel de explicatie.

Acum 25 de ani, a devenit posibila determinarea exacta a secventelor de aminoacizi din proteine. Acest fapt a dezvaluit un nou nivel de complexitate in lumea vie. Un singur receptor nicotinic, formand un fel de zavor la capatul unui canal selectiv este alcatuit din cinci lanturi de proteina care contin in total 2500 de aminoacizi pusi intr-o anumita ordine. Chiar si nematodele, care sunt unele dintre cele mai simple nevertebrate pluricelulare, au receptori nicotinici.

Multi cercetatori au subliniat probabilitatea redusa a mecanismului care se banuieste a fi sursa variatiilor - si anume acumularea de erori in textul genetic. Pare evident ca 'mesajul si-ar pierde rapid intelesul si si-ar schimba continuu si anarhic forma'. Cum ar putea atunci un astfel de mecanism sa duca la aparitia minunilor lumi naturale din care facem si noi parte?

O alta problema fundamentala contrazice teoria selectiei naturale bazata pe intamplare. Conform acestei teorii, speciile ar evolua incet, treptat, din moment ce evolutia se datoreaza acumularii si selectiei unor erori aleatorii in textul genetic. Cu toate acestea, fosilele descoperite dezvaluie cu totul alt scenariu. Descoperirile paleontologice din straturile fosiliere din Groenlanda, China, Siberia si Namibia au demonstrat faptul ca perioada de inovare biologica a avut loc practic in acelasi timp pe tot globul (la inceputul Cambrianului au aparut brusc tot felul de creaturi cu tentacule, gheare, falci, intr-o explozie de creativitate cum nu mai existase pana atunci, natura parand sa schiteze tiparele pentru intreaga luma a animalelor). Din toate depozitele fosile rezulta ca speciile par sa fi aparut brusc, pe deplin echipate, cu tot felul de organe specializate. De exemplu nu exista nici un intermediar intre stramosul terestru al balenei si prima forma fosila a acestui mamifer marin. Ca si descendentii moderni, aceasta avea narile deasupra capului, un sistem respirator modificat, noi organe, cum ar fi aripioara dorsala. Iar balena reprezinta regula si nu exceptia.

Dupa biologul Ernst Mayr, o autoritate in domeniul evolutiei, 'nu exista dovezi clare pentru nici o transformare a unei specii in alt gen sau pentru aparitia treptata a noutatilor'.

Microbiologistul James Shapiro scrie: 'De fapt, nu avem nici o justificare darwiniana pentru evolutia oricarui sistem fundamental biochimic sau celular, doar o multime de speculatii. Este remarcabil cum darwinismul este acceptat ca o explicatie satisfacatoare pentru acest vast subiect - evolutia - fara a examinare riguroasa a modului in care functioneaza in anumite cazuri de adaptare sau diversitate.'

'Experimentele de pana acum nu au dovedit tendinta aparitiei de ARN in supa prebiotica. Dupa zece ani de cercetare neintrerupta, pot spune ca cea mai importanta calitate a ribozomilor este aceea de a distruge alte molecule de acid nucleic. Este greu de imaginat o activitate mai putin constructiva in supa primordiala, acolo unde ARN-ul incerca sa supravietuiasca.'


La jumatatea anilor 1990, biologii au completat genomul primei fiinte vii. Pana astazi, cel mai scurt genom bacterian cunoscut contine 580.000 de litere ADN. Este o enorma cantitate de informatie, comparabila cu continutul unei carti de telefon. Iar daca luam in considerare ca bacteria este cea mai mica unitate a lumii vii asa cum o cunoastem noi, devine si mai greu de inteles cum de prima bacterie a aparut spontan in supa primordiala lipsita de viata. Cum poate sa apara o carte de telefoane printr-un proces aleatoriu? Genomul organismelor ceva mai complexe devine si mai intimidant prin dimensiunile sale. Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) este un organism unicelular care contine 12 milioane de litere ADN, genomul nematodelor, cele mai simple organisme pluricelulare, contine 100 de milioane de litere. Genomul soarecilor, ca si genomul uman, contine aproximativ 3 miliarde de litere ADN.

Facand harta si comparand diferitele genomuri, biologii au descoperit noi nivele de complexitate. Unele secvente sunt mai bine conservate intre specii. De exemplu, 400 de gene umane sunt extrem de similare cu unele din drojdie. Asta inseamna ca aceste gene au stat intr-o pozitie identica si s-au perpetuat pe parcursul presupusei perioade de evolutie. Unele secvente genetice controleaza sute de alte gene ca un intrerupator. Aceste gene par sa se fi conservat cel mai bine de la o specie la alta. De exemplu, mustele si oamenii au gene similare care controleaza dezvoltarea ochilor, desi ochii sunt foarte diferiti. Cromozomul X este foarte bine conservat la specii diferite, de exemplu la oameni si la soareci. La ambele specii, cromozomul X este o molecula gigantica de ADN, lunga cat 160 de milioane de nucleotide. Este unul din cei doi cromozomi care determina daca prodsul este mascul sau femela. Cartarea cromozomului X a aratat ca genele se aglomereaza in cinci regiuni dense in gene, cu regiuni aparent pustii intre ele, si ca soarecii si oamenii au cam acelasi set de gene in cromozomii lor X DESI CELE DOUA SPECII AU URMAT, CONFORM TEORIEI EVOLUTIONISTE, CAI SEPARATE DE EVOLUTIE.

In ciuda acestor contradictii esentiale inventariate in cateva randuri, dar care ar putea constitui material pentru o intreaga carte, teoria selectiei naturale ramane inamovabila in mintea celor mai multi dintre biologi.

Robert Wesson (Beyond Natural Selection) scrie: 'Este o enigma prin ce mecanism directioneaza genele crearea de tipare in neuroni, modele care constituie baza tiparelor comportamentale. Nu numai ca animalele reactioneaza din prima la anumite nevoi, dar o fac ca si cum s-ar fi gandit dinainte la asa ceva. Un instinct de o asemenea complexitate, legand anumite senzatii si perceptii de anumite actiuni, implica un mare numar de conexiuni in creierul animalului. Daca facem comparatia cu un program de calculator, ar fi echivalentul a cateva sute de randuri de instructiuni. Intr-un astfel de program este foarte mica sansa ca intamplarea sa aduca imbunatatiri. Este o problema cum reuseste programul sa se mentina pe perioade lungi de timp fara sa se degradeze in ciuda aparitiei din cand in cand a unori erori de copiere.'

Antoine Tremolilre (La vie plus tetue que les etoiles): 'Stim ca peste 90% dintre modificarile care afecteaza o litera dintr-un cuvant genetic duc la rezultate dezastruoase: proteinele nu mai sunt sintetizate corect, mesajul isi pierde total intelesul si se ajunge la moartea celulei. Dat fiind faptul ca mutatiile sunt nefavorabile intr-un procent atat de mare, cum se ajunge la evolutie pe aceasta cale?'

M. Frank-Kamenetskii (Unraveling DNA) adauga: 'Este limpede ca trebuie sa faci schimbari majore autoturismului ca sa devina avion. Acest lucru este valabil si pentru proteine. Simpla schimbare a unei enzime nu este suficienta. Este nevoie de o schimbare substantiala in secventa de aminoacizi. In aceasta situatie, selectia este mai degraba o piedica majora. Ne putem gandi, de exemplu, ca prin schimbari majore ale aminoacizilor, unul cate unul, s-ar putea ajunge eventual la modificarea substantiala a structurii spatiale. Aceste schimbari minore vor duce totusi la o situatie in care enzima a incetat sa realizeze functiile sale curente, dar inca nu a inceput sa-si indeplineasca 'noile datorii'. Iar in acest moment ea va fi distrusa - impreuna cu tot organismul de care se ocupa.'

Robert Wesson spune: 'Din calculele facute de Mayr, pe o linie de dezvoltare rapida, un organ se poate modifica cu 1-10% intr-un milion de ani, dar organele balenei au crescut de zece ori mai repede. Poate ca este nevoie de 300 de generatii pentru o substituire genetica. Mai mult, mutatiile trebuie sa apara de mai multe ori si sa ofere un avantaj real pentru a se fixa. Luand in considerare durata unei generatii la balene si sansa de aparitie a mutatiilor, ca si numarul total al mutatiilor necesare pentru a transforma un mamifer de uscat intr-o balena, este usor de tras concluzia ca modificarile aleatorii date de selectia naturala nu pot fi sursa transformarii.'


Conform acestor autoritati in domeniu, aparitia aleatorie a vietii este complet exclusa.



Înapoi la “ALTE SUBIECTE TEOLOGICE”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX