FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

SEPTUAGINTA: Blog ortodox romanesc, in constructie. Pare foarte promitator!

Interesant. Ar fi interesant si cine sunt autorii traducerii.

"şi sistemele apelor le-a numit mãri" (traducerea la Fac. 1, 10)? Dupa mine, suna bizar in romana, ca si nearticularea numelui/numarului zilelor...
Dar e interesanta solutia cu redarea traducerii separate a fiecarui cuvant.

In legatura cu Fac. 1, 10, am explicat cuvantul grecesc pe care l-am tradus prin "sistemele":

τὰ συστήματα - substantiv articulat, cazul acuzativ, numărul plural, de la σύστημα (sistem, un întreg compus din părţi; comunitate, adunare). Ţinând cont că acest cuvânt este diferit de cel folosit în versetul precedent pentru "adunări", am tradus prin "sistemele". Deci cuvantul "sistem" din limba noastra provine chiar de la σύστημα (care se citeste "sistema") si care se afla in versetul cu pricina...

Prin urmare, sensul este de "intreg compus din parti" si probabil că prin mări s-a vrut să se înţeleagă tot sistemul de ape: adică râuri, fluvii etc. care se varsă în mare. Ele formează un sistem...

În original, la numerotarea zilelor, substantivul "zi" este nearticulat, deci, dacã traducem exact, nu putem traduce prin "ziua" ci prin "zi" sau "o zi". Tocmai datorita faptului ca traducerea trebuie sa fie literala (cuvant cu cuvant, ca in original), am ales sa traducem astfel. Daca doriti mai multe informatii, astept intrebari...

Ca sa reiau, acestea sunt motivele pentru care s-a tradus "sistemele apelor" in Fac. 1, 10 in loc de "adunarile apelor":

1. In Fac. 1, 9, se foloseste cuvantul συναγωγὴν, care inseamna "adunare" si pe care l-am tradus corespunzator. Pe de alta parte, in Fac. 1, 10, se foloseste un cuvant diferit, συστήματα, care este aproape sinonim cu cel din versetul precedent, dar are o conotatie mai bogata. συστήματα inseamna "intreg compus din parti", dar aceste parti sunt dependente intre ele si formeaza un tot organizat, pe cand o adunare nu implica neaparat organizarea, ci este doar o acumulare a unor parti in acelasi loc. Tinand cont ca nicaieri in Facere nu se vorbeste de crearea raurilor si fluviilor, o varianta ar fi ca prin "sistemele apelor" sa se inteleaga, laolalta cu marile, si fluviile si raurile care se varsa in acestea. Iar a doua varianta este sa se inteleaga doar "marile". Sensul cuvantului "adunare" este cuprins in sensul cuvantului "sistem", doar ca acesta din urma are o arie mai larga.
2. In legatura cu frumusetea apei, Sfantul Vasile cel Mare comenteaza: "Aşadar, Dumnezeu a vazut ca marea este frumoasa şi pentru caile ascunse ale apei din adâncul pamântului; ca este frumoasa şi pentru ca este un mare vas în care curg râurile; ca este frumoasa şi pentru ca primeşte de pretutindeni toata apa lor, dar ramâne în hotarele ei; dar este frumoas şi pentru ca este începutul şi izvorul apelor din aer. Apa cea fina a marii, încălzită de razele soarelui, se preface în vapori, care sunt atraşi spre înalţime; apoi, când se racesc, din pricina ca ajung mai sus decât rasfrângerea de pe pamânt a razelor soarelui, unde şi umbra norului face mai mare raceala, se preface în ploaie şi îngraşă pamântul". De asemenea, mai spune că "pamântul este fisurat pe dedesubt şi ca apa se reîntoarce din mare în pamânt pe canale nevazute". Astfel, marea este ca un vas in care curg raurile, primeste apa de pretutindeni, dar ramane in hotarele ei si are canale nevazute prin pamant. Se intrevede o oarecare organizare aici, nu? De aceea si cuvantul "sistem".
3. De la cuvantul grecesc σύστημα (sistema) provin: "system" din limba englezã, "sisteme" din limba francezã, "sistem" din limba română etc. Şi în toate aceste limbi înseamnă "un întreg organizat, compus din părţi dependente între ele".

Mi-ati putea spune care e varianta slavona pentru Facere 3:8?
Literal s-ar traduce "Şi au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla (sau se plimba) prin/in grădină, pe înserat. Şi s-au ascuns, atât Adam cât şi femeia lui, de la faţa Domnului Dumnezeu, în mijlocul pomului grădinii". Exista doua variante:

1. S-a vrut sa se inteleagă, de fapt, un plural. Deci sensul ar fi "in mijlocul pomilor din gradina/ printre pomii din gradina". Asa au majoritatea traducerilor.
2. Era vorba despre pomul din care tocmai mâncaseră (Pomul cunostintei binelui si răului), varianta cea mai probabila, din moment intreg capitolul e despre acest pom. Si probabil "in mijlocul pomului" inseamna "sub el, sub coroana lui"... Stiti cumva vreun comentariu patristic in care se precizeaza una dintre aceste variante (intre pomi sau sub POMUL cunostintei binelui si raului) ? In orice caz, traducerea ramane asa, pentru ca asa se traduce literal. Interpretarea o lasam pentru Sfintii Parinti si pentru oamenii avizati . Doar ca sunt curios care ar fi aceasta interpretare si care ar fi varianta slavona a versetului.

Traducerea ce aţi prezentat-o în românã e asemănătoare ca sens cu cea slavonă cu excepţia a câtorva nuanţe:
1 Acolo nu e vorba de grădinã ci de "rai".
2 Referitor la vremea când Dumnezeu umba prin rai, în versiunea rusă scrie "în vremea răcoroasă a zilei" ("во время прохлады дня"), în cea slavonă: "după amiazã" (?) ("по полудню").

În varianta slavonă într-adevăr scrie că protopărinţii s-au ascuns "în mijlocul pomului grădinii", în cea rusă însă "între copacii grădinii". Probabil e vorba de vreo particularitate a limbii ebraice?
Nu am acces la comentarii patristice, doar la tâlcuirea primelor 4 capitole de către prot. N. Eleonskii, biblist rus, însă el comenteazã versetul în traducerea rusească unde scrie "între copacii grădinii".

1. In legatura cu gradina, sau raiul, cuvantul grecesc παράδεισος, -ου, ὁ inseamna, dupa un vechi dicţionar elin-roman (si majoritatea altor dicţionare), "gradina cu copaci si feara de vanat, sau padure ingradita, parc; gradina". Prin "rai" intelegem, de obicei "Impăraţia cerurilor", insa aici era vorba de o frumoasa gradina cu pomi care se afla pe pamant, nu in ceruri. La origine, cuvantul "rai" inseamna "gradina din Eden", deci chiar in traducerile in care se foloseste cuvantul "rai", tot cu acest sens se foloseşte. Prin urmare, o traducere literala ar fi "grădina"...

2. In legatura cu cea de-a doua observatie, "pe inserat", "dupa amiaza" sau "pe răcoarea zilei" sunt destul de apropiate ca sens. In plus, acelasi dictionar da urmatoarea definitie cuvantului cu pricina: "or ce să raportează la timpul de (sau se face) îndeseară; partea de îndeseară a zilei".

Aşa încât cred că traducerea făcută e în regulă.

În legătură cu singularul "în mijlocul pomului", cred ca cea mai potrivită variantă ar fi cã este vorba despre pomul din care tocmai mâncaseră, "în mijlocul" căruia s-ar fi ascuns la auzirea glasului lui Dumnezeu. Dar, desigur, şi cealaltă variantă rămâne valabilă, în care prin acest singular trebuie să înţelegem de fapt un plural. Poate fi un ebraism...

Primele 4 volume din traducerea Septuagintei, făcută de Colegiul Noua Europă, le aveţi aici, unde pot fi descărcate în PDF (prin FTP).

Primele 4 volume din traducerea Septuagintei, făcută de Colegiul Noua Europă, le aveţi aici, unde pot fi descărcate în PDF (prin FTP).