Textul de la Lc.11:28
27. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt!
28. Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc. Lc.11
Acest dar este un adaos hulitor, prezent în ediţiiile NT de după 1914. Căci răspunsul Domnului: Adevărat, fericiţi cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc(Biblia 1914), are menirea de a aduce la lumină sursa fericirii: virtutea iar nu întâmplarea, norocul. Virtutea Fecioarei a fost aceea care i-a adus această fericire (Is.7:13), precum psalmistul o cânta profetic:
11. Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată.
12. Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău,
13. Că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău.
14. Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor ruga mai-marii poporului.
15. Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. (Ps.44)
Aceasta (virtutea ca podoabă) o repune în valoare Apostolul:
1. Asemenea şi voi, femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri, aşa încât, chiar dacă sunt unii care nu se pleacă cuvântului, să fie câştigaţi, fără propovăduire, prin purtarea femeilor lor,
2. Văzând de aproape viaţa voastră curată şi plină de sfială.
3. Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe,
4. Ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (1 Pet.3)
Deci, textul corect este: Iar El a zis: Adevărat, fericiţi cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.Lc.11:28(Biblia 1914)
Luca spune asa:Luca 11:28 Er aber sprach: Ja, selig sind, die das Wort Gottes hören und bewahren.
29 Das Volk aber drang hinzu. Da fing er an und sagte: Dies ist eine arge Art; sie begehrt ein Zeichen, und es wird ihr kein Zeichen gegeben denn nur das Zeichen des Propheten Jona.
30 Denn wie Jona ein Zeichen war den Niniviten, also wird des Menschen Sohn sein diesem Geschlecht.
in Luther Bibel(1912) sau :Luca 11:28 Şi El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-L păzesc!”
29 Pe când noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună: „Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.
versiunea Cornilescu , sau :Luca 11:28 autoj de eipen menounge makarioi oi akouontej ton logon tou qeou kai fulassontej auton
29 twn de oxlwn epaqroizomenwn hrcato legein h genea auth ponhra estin shmeion epizhtei kai shmeion ou doqhsetai auth ei mh to shmeion iwna tou profhtou
versiunea greaca din 1894 , sau :Luca 11:28 Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.
29 Iar îngrămădindu-se mulţimile, El a început a zice: Neamul acesta este un neam viclean; cere semn dar semn nu i se va da decât semnul proorocului Iona.
versiunea ortodoxa (BOR) sau:Luca 11:28 But he said, Yea rather, blessed are they that hear the word of God, and keep it.
29 ¶And when the people were gathered thick together, he began to say, This is an evil generation: they seek a sign; and there shall no sign be given it, but the sign of Jonas the prophet.
versiunea King James etc ... va contraziceti
Mai trebuia să aduceți de față textul din NWT al martorilor lui Iehova.
Nu toate "sursele" sunt și surse cu autoritate pentru Biserica Ortodoxă. În editarea textului Sfintei Scripturi spre tipărirea unei noi ediții, BO nu poate folosi surse eretice, ca și când nu ar fi Biserică apostolică, ori o Biserică locală nu ar fi în comuniune cu celelalte Biserici surori de la care să preia textul biblic. Canonul 60 apostolic reglementează acestea. Din această cauză Vulgata Fer. Ieronim nu a fost folosită în Biserica Romei, timp de 400 de ani, deoarece acesta folosise și surse eretice în redactarea noii ediții a Bibliei. Drept urmare, toate edițiile Bibliei de după 1914 sunt necanonice, deoarece au fost folosite surse eterodoxe în traducere - absurd. Pe de o parte afirmăm că suntem Biserică Apostolică, pe de altă parte ne comportăm ca și când abia acum am fi auzit de Hristos, și încă nu de la ortodocși, ci de la eretici, de la care ne și procurăm textul biblic. În textele eterodoxe lipsesc profeții mesianice, plus că pe alocuri textul este schimbat...
În continuare vin cu dovezi biblice prin care ne este arătat că Dumnezeu nu a încredințat oricui, aleatoriu, fără dreptate misiuni sfinte, ci doar celor găsiți vrednici pentru aceasta.
- Cazul Sfântului Ioan Botezătorul. Din părinți găsiți drepți a rânduit Dumnezeu nașterea Înaintemergătorului. Dată fiind virtutea lor, Dumnezeu, spre împlinirea planului Său, a lucrat minune în cele secundare, care nu erau "vrednice" de naștere, adică a făcut să fie roditor un pântece intrat de mult la menopauză, nu doar sterp.
"5. Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta.
6. Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului.
7. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor.
8. Şi pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale,
9. A ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului.
10. Iar toată mulţimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară şi se ruga.
11. Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii.
12. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frică a căzut peste el.
13. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan." (Lc.1)
Dacă pentru nașterea robului trebuiau așa părinți drepți, dar pentru Nașterea Stăpânului, cum s-ar fi cuvenit să fie mama Sa? Nu este oare un lucru rușinos ca cineva să desconsidere atât de mult măreția lucrărilor lui Dumnezeu? Nu este rușinos oare ca cineva să considere mai sfânt și vrednic de cinstit lemnul și aurul chivotului legământului în care Se arăta Slava lui Dumnezeu, iar chivotul cel viu și însuflețit - pururea Fecioara Maria - să-l socotească ca o materie de proastă calitate? Adică i-a cerut Dumnezeu cele mai bune materiale lui Moise pentru chivot, iar vasul Întrupării Sale să nu fie el din cea mai curată "materie" de pe pământ? Să se rușineze protestanții și neoprotestanții care cugetă asemenea nerozii.
Drepții Zaharia și Elisabeta, care nu întâmplător, ci după dreptatea lui Dumnezeu au fost considerați vrednici a li se încredința zămislirea Înaintemergătorului, ar trebui să le fie un model de înțelegere a faptului că Dumnezeu, prețuind virtutea cinstește pe făptuitorii ei încă de aici.
Textul remarcat de mine ca fiind falsificat, este dovedit că nu este în acord nici cu celelalte locuri care fac referire la vrednicia Sfintei Fecioare:
- Sfânta Elisabeta o fericește pe Sfânta Fecioară pentru că crezut lui Dumnezeu un lucru care era mai greu de crezut decât făgăduința făcută de Dumnezeu lui Avraam sau lui Zaharia, adică aceea că o femeie căsătorită, care știe de bărbat va zămisli chiar dacă este stearpă și la menopauză pe deasupra. Care era acel lucru făgăduit de Dumnezeu prin înger Sfintei Fecioare? Că va naște fără de bărbat, fecioară fiind (lucru pe care Dreptul Simeon nu l-a crezut), de la Duhul Sfânt. Acest fapt a arătat-o mai presus decât Avraam sau Zaharia:
- "Şi s-a împlinit Scriptura care zice: "Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate" şi "a fost numit prieten al lui Dumnezeu" (Iacov.2:23)
- "28. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.
...
30. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.
31. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.
...
38. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.
...
41. Iar când a auzit Elisabeta închinarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,
42. Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?
44. Că iată, cum veni la urechile mele glasul închinării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.
45. Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul.
46. Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul.
47. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48. Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
49. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui." (Luca,1)