Doamne ajută!
Mă preocupă problema postului ortodox în formula pe care o ştim cu toţii. De cînd Sfinţii Părinţi au hotărît cele patru perioade de post plus zilele de miercuri şi vineri?
Posturile Bisericii au fost profețite încă din Vechiul Legământ:
"Aşa zice Domnul Savaot: Postul din luna a patra, a cincea, a şaptea şi a zecea vor fi pentru casa lui Iuda spre veselie şi bucurie şi zile bune de sărbătoare! Dar iubiţi adevărul şi pacea!"
Zah.8:19
Mântuitorul a spus că ucenicii Săi vor posti:
"34. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei?
35. Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile."
Lc.5, Mc.2:20
Postul Mare precum și postul de miercuri și vineri sunt rânduite de Sfinții Apostoli:
69 ap.
Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon sau ipodiacon sau citeţ sau vreun cântăreţ nu posteşte sfânta patruzecime a Paştilor (marele post), sau miercurea sau vinerea, să se caterisească; afară numai dacă ar fi împiedicat de slăbiciunea trupească; iar dacă ar fi laic, să se afurisească.
[6 Ecumenic:29,89; Laodiceea: 49, 51, 52; Petru 15; Dionisie 1; Timotei: 8, 10]
Celelate posturi s-au definitivat în timp, după cum Duhul Sfânt a luminat Biserica, plinindu-se și profeția lui Zaharia.
Iată și un comentariu la profeția lui Zaharia, făcut de Neofit Kavsocalivitul (fost rabin):
"Și ascultă ce mai zice Prorocul Zaharia (8:19) pentru post, şi pentru praznicele creştineşti: "Acestea grăieşte Domnul a tot stăpânitorul: postul al patrulea, şi postul al cincilea, şi postul al şaptelea, şi postul al zecelea, vor fi spre bucurie, şi spre veselie, şi spre sărbători bune".
Prorocirea aceasta aşa se înţelege,
postul Naşterii Domnului, şi ajunul, totdeauna cad în luna lui decembrie, care, după lună,
este al patrulea de la septembrie, de la care lună, să începe numărul celor 12 luni de peste an. Şi în 24 de zile, ale lui decembrie, avem ajunul Naşterii, şi mare bucurie ne aduce nouă creştinilor, că a doua zi după ajun, avem Naşterea Domnului, mare sărbătoare, începutul mântuirii.
Iar
postul al cincilea va să zică, ajunul Botezului Domnului în a cincea zi a lui ianuarie, care, după lună, este al cincilea de la septembrie, şi s-au întors la noi creştinii spre mare veselie, că în a şasea zi în luna aceasta, s-au botezat Domnul nostru Iisus Hristos în Iordan (Matei.3:16), și a " zdrobit
capetele balaurului" (Ps.73:14). Cum zice Isaia (11:12): "Scoateţi apă cu veselie din izvoarele mântuirii". Iar jidovilor spre plângere le sunt praznicele cele două, al Naşterii şi al Botezului, cum am arătat mai sus în capitolul cel dintâi.
Iar
postul al şaptelea, se înţelege Sfântul şi Marele Post, şi totdeauna în luna lui martie se întâmplă, care lună este a şaptea de la septembrie, şi s-au întors la noi creştinii întru mare praznic Învierea Domnului, care au scos sufletele oamenilor din iad.
Iar
postul al zecelea va să zică luna lui iunie, care este al zecelea de la septembrie, şi totdeauna postim în luna aceea,
Postul Apostolilor, iar în 29, ale lunii lui iunie, avem praznicul Sfinţilor Apostoli. Iar Postul Adormirii se ţine de postul cel mare." Cartea o găsiți
aici.
Mai trebuie știut că postul în accepțiunea biblică nu înseamnă neapărat
fără nici un fel de hrană toată ziua [ modelul postului/abținerii celor trei tineri și al lui Daniel (Daniel.1:10-16) este cel urmat ca regulă de noi]. Păi dacă noțiunea de post în perioada biblică ar fi însemnat post total pe durata zilei (24 de ore), cu ce a mai putut trăit atunci proorocița Ana, despre care se spune că postea și se ruga necontenit: "36. Şi era şi Ana proorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria sa.
37. Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi patru de ani, şi nu se depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni."(Lc.2)?
P.S.
Sfântul Nicolae Velimirovici spune că postul (negru) dacă nu este unit și cu multă rugăciune poate deveni vătămător, și cred că aici are în vedere nu doar vătămarea trupească cât și cea duhovnicească. Asemenea și Părintele Cleopa Ilie ne învață (parafrazez) că nu putem posti cum trebuie fără un pic mai multă rugăciune decât de obicei (având în vedere programul redus de rugăciune al mireanului).
În orice caz, DISCERNĂMÂNTUL este mai mare ca postul (am în vedere posturile foarte aspre, propuse de fiecare sieși sau altuia peste asprimea rânduită de Biserică).