Highslide for Wordpress Plugin

Despre împărtăşirea copiilor

copii-la-impartasit_w1000_h801_q100

Întrebare: Părinte Petru, Vă rugăm să explicaţi care sunt cerinţele pentru împărtăşirea copiilor pentru că, de multe ori, părinţii îşi aduc odraslele abia la sfârşitul Liturghiei, iar după împărtăşire pleacă imediat; alteori, copiii au gura plină cu mâncare, dar vor şi împărtăşanie. Există careva canoane şi reglementări bisericeşti în această privinţă?

Răspuns: Întrebarea este foarte serioasă şi nu cred că poate exista un răspuns categoric şi unilateral la problema împărtăşirii copiilor, mai ales că deja există mai multe tradiţii locale foarte diferite în această privinţă. Deci, vorbim de participarea la toată Liturghia (+ alte Laude bisericeşti?) şi ajunarea (nemâncarea) înainte de împărtăşire, dar cu referire la copii, nu la adulţi. Încerc să formulez un răspuns sistematic: 

Citește mai mult

Sfântul Siluan Athonitul:  Scrieri duhovniceşti (versiune audio)

siluan33

Nr.

Titlu

Timp

1.

Introducere
Personalitatea Sf. Siluan Athonitul


6.31
2. Tânjirea după Dumnezeu
Cuvânt despre rugăciune
71.15
3. Despre smerenie
Despre pace


52.00
4. Despre har
Despre voia lui Dumnezeu şi libertate
Despre pocăinţă
Despre cunoaşterea lui Dumnezeu


94.59
5. Despre iubire
Suntem copii lui Dumnezeu şi asemenea Domnului
Despre Maica Domnului
Despre sfinţi
Despre păstori şi despre duhovnici
Despre duhovnici
100.02
6. Despre monahi
Despre economul mănăstirii
Despre ascultare


37.59
7. Despre războiul duhovnicesc
Marea ştiinţă
Despre gânduri şi înşelare
Plângerea lui Adam


78.39

Citește mai mult

Perlă popească la praznicul Schimbării la Faţă

img_307392_thumbs_600x440_95060Un preot din Chişinău a spus în „predica” sa la Praznicul Schimbării la Faţă următoarele:

"Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a poruncit ca nimeni să nu mănânce struguri până la Schimbarea la Faţă, iar cel care încalcă, nu are voie să mai mănânce struguri tot anul".

De obicei nu comentez aşa prostii, dar pentru că m-a întrebat mai multă lume despre acest subiect (deja epuizat pentru anul acesta), precizez că: 

Citește mai mult

Despre “botezul prin turnare” sau cum e să te scufunzi fără să te uzi

image004 (2)În ultima vreme, clerici şi mireni (mai ales din vestul României, dar nu numai) îmi pun diferite întrebări vizavi de „botezul prin turnare” care se practică în anumite regiuni şi tinde să devină o practică uzuală în mai toate Bisericile Ortodoxe locale. Şi pe internet circulă diferite filmuleţe şi poze smintitoare, în care preoţii săvârşesc un soi de „botez” inadmisibil, fără ca măcar să dezbrace pruncul, nemaivorbind de parodiile în cazul botezului celor maturi. Dar şi mai grav e că „viaţa bate filmul”, iar cazurile de acest gen sunt mult mai multe decât se pot găsi pe internet, iar reacţiile ierarhilor aproape că lipsesc, deşi i-am simţit pe unii preoţi că se tem totuşi ca episcopul să nu-i afle…

Pe de altă parte, un preot mi-a cerut ajutorul în scandalul pe care-l are cu superiorii săi bisericeşti. Aceştia îl acuză pe preot de „protestantism” şi „încălcarea canoanelor şi a tradiţiei”, auzind de intenţia lui de a merge să boteze un adolescent în râul din apropiere. Interesant, unde i-a botezat Apostolul Andrei pe primii daci dacă nu în Dunăre sau în Marea Neagră? Nu cumva, între timp, noţiunea de „Biserică Apostolică” a ajuns o vorbă goală?

Așadar, pornind de la aceste două premise, voi încerca să schiţez câteva idei importante din punct de vedere teologic, istorico-liturgic şi canonic. Bineînţeles, toate acestea pot fi extinse şi concretizate prin trimiteri bibliografice, dar la moment e bine să precizăm următoarele: 

Citește mai mult

DESPRE „(DEZ)LEGAREA CUNUNIEI”

magicieni SaharnaDe fiecare dată când cineva îmi spune că a fost pe la vreo mănăstire, încep să am emoţii. Sunt şi eu călugăr şi iubesc viaţa şi slujbele mănăstirești, dar atunci când fiii duhovniceşti îmi cer binecuvântarea de a merge pe la mănăstiri, ori le spun concret unde să meargă, ori le interzic categoric să meargă la vreuna. Şi aceasta pentru că în prea multe „mănăstiri” (mai ales din Moldova), călugării nu-şi văd de viaţa lor monahală, ci sunt un fel de magicieni care se ocupă cu scoaterea dracilor, masluri continui, „dezlegări de cununii”, prorocii, diferite metode de a ghici sau de a prevesti viitorul etc. 

Citește mai mult

Pr. Prof. Gheorghii Mitrofanov despre preoţimea şi societatea rusă

358da32a1d8dd22412c6d324a2f8da9fRecent am citit un articol interesant (din 2010) al părintelui Gheorghii Mitrofanov, profesor la Academia Duhovnicească din Sankt-Petersburg. Mai jos am tradus 2 fragmente din el, pe care le consider valabile şi pentru situaţia bisericească din Republica Moldova şi nu numai… 

Citește mai mult

Paştile nu este ceva, ci este Cineva

sfintire-pasca

…Spun asta, pentru că încă multă lume pretins-ortodoxă consideră că paştele („pascha” – în greacă şi slavonă) este fie pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, fie cozonacul cu brânză „sfinţit” de preot în dimineaţa de Paşti.

Puţini însă sunt cei care ştiu că „Paştele nostru este Hristos” (I Corinteni 5:7), iar celelalte bucate „de Paşti” sunt doar o continuare a bucuriei că ne-am împărtăşit cu Hristos, adevăratul Paşti. Deci, fără împărtăşirea cu Hristos, celelalte bucate sunt o simplă mâncare, chiar dacă una binecuvântată. Nu există Paști (pasca) fără Hristos! Putem să mâncăm tone de pâine cu vin sau cozonaci/turte cu brânză, căci nu ne folosesc la nimic! Aceasta e o mâncare care hrăneşte trupul, dar lasă sufletul la fel de flămând. Şi păcat că preoţii nu vorbesc aproape deloc despre acest aspect. E o crimă duhovnicească să ţii lumea în întuneric şi să-i hrăneşti cu ceva care de fapt nu-i sfinţeşte, ci numai îi amăgeşte… 

Citește mai mult

Viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca: text şi icoană

1MA77__79939.1393353398.900.900Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe  Sfânta Maria Egipteanca la 1 aprilie, dar şi în Duminica a V-a din Postul Mare. Sfânta Maria Egipteanca, născută în Egipt (445), a părăsit la 12 ani casa părintească şi a trăit timp de 17 ani în desfrânări. Împinsă de patimă, a plecat la Ierusalim, la vârsta de 29 de ani, cu o corabie cu mulţi bărbaţi care mergeau la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Dorind să intre în biserică, o putere nevăzută a împiedicat-o. Însă după ce a promis la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu că se va pocăi, Fecioara Maria i-a îngăduit. A doua zi, povăţuită de Maica Domnului, a trecut Iordanul, la Biserica Sfântului Ioan Botezătorul, unde s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, retrăgându-se apoi în pustie pentru 47 de ani.

 În cele ce urmează vă prezentăm viaţa Sfintei Maria Egipteanca scrisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Cuprinsă în paginile Triodului, Viața Sfintei Maria Egipteanca se citește integral la Privegherea Canonului Sfântului Andrei Criteanul din Săptămâna a V-a a Sfântului și Marelui Post. 

Citește mai mult

Predarea religiei într-o Moldovă europeană

ora-de-religie_5_w747_h800_q100

Ziaristul Pavel Păduraru de la ziarul „Timpul de dimineaţă” (Chişinău) mă întreabă:

Predarea religiei în şcoli este percepută în societatea noastră deja ca o chestiune arhaică și inutilă. De ce este necesara predarea acestei discipline?

Răspunsul meu:

Din fericire, „societatea noastră” nu se limitează la Oleg Brega, Sergiu Ostaf şi alţi năimiţi, care trădează valorile noastre multi-seculare, încercând să ne înveţe cum să trăim. Din această „societate civilă” fac parte în primul rând oamenii pe care eu îi întâlnesc zilnic, sute şi mii de familii cu copii. Iar ei au o altă părere decât cea expusă în întrebarea Dvs. Dacă s-ar face un referendum cinstit (nu sondaje plătite de nu ştiu ce ONG-uri), veţi vedea că societatea consideră predarea religiei un lucru mai mult decât util. 

Citește mai mult

Cât postim înainte de Liturghia Darurilor Înaintesfinţite?

27.03.2013_lpd_eve_4Liturghia Darurilor Înaintesfinţite nu este o slujbă euharistică de dimineaţă, aşa cum e Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur sau a Sf. Vasile cel Mare, ci este o rânduială specială de împărtăşire, cu Daruri euharistice sfinţite în prealabil, şi care trebuie săvârşită spre seară, aşa încât credincioşii să se împărtăşească după o ajunare mai lungă decât de obicei. Aceasta e logica Liturghiei Darurilor Înaintesfinţite şi tocmai din acest motiv ea se uneşte cu Vecernia, ca să fie săvârşită spre seară, nicidecum dimineaţa!

Citește mai mult