Highslide for Wordpress Plugin

Variantă de Sinaxar tipiconal

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu mijlocirile sfinţilor, am elaborat un Sinaxar tipiconal, pe care îndrăznesc să-l propun clericilor şi credincioşilor din Republica Moldova, dar nu numai. Cu anumite excepţii (menţionate în notele de la subsol), acesta ar putea fi valabil şi pentru clericii şi credincioşii din România. El combină prăznuirile sfinţilor români cu a celor ruşi, dar include şi unii sfinţi ai Bisericii Universale, care nu apar în calendarele obişnuite. Mai mult decât atât, această variantă de Sinaxar vine cu anumite indicaţii tipiconale necesare şi precizează ce fel de slujbă trebuie făcută în fiecare zi.

Contrar practicii ruseşti, am dat mai mare importanţă zilei trecerii la Domnul a sfinţilor, când trebuie să aibă loc pomenirea principală a unui sfânt, iar pomenirea aflării sau mutării moaştelor a fost diminuată sau chiar exclusă din Sinaxar, pentru că ea nu poate constitui zi de pomenire generală în toată Biserica. De asemenea, la prăznuirile multor sfinţi cu cinstire locală, am pus doar Doxologie Mare, nu şi Polieleu sau Priveghere (Agripnie), pentru că:

         Aceasta este practica liturgică universală, când majorităţii covârşitoare a sfinţilor li se acordă o cinstire simplă (reflectată într-o slujbă simplă). Bisericile din anumite regiuni (unde a trăit / are moaşte sfântul) sau care poartă hramul acelui sfânt, pot face o slujbă mai fastuoasă; 

          Nu este însă corect ca sfinţii canonizaţi recent să aibă toţi slujbă cu Priveghere sau Polieleu, iar marii sfinţi ai Bisericii vechi să fie trecuţi cu vederea. E firesc ca în procesul de canonizare a unui sfânt sau după aceea, să se compună o slujbă completă (Vecernie Mică, Vecernie Mare cu Paremii şi Litie, Utrenie cu Polieleu şi indicarea pericopelor biblice la Liturghie), dar nu înseamnă că toţi trebuie să o slujească întocmai, mai ales că aceasta se poate suprapune cu o altă slujbă nu mai puţin importantă;

          Exagerarea numărului de slujbe cu Polieleu, mai ales în Postul Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli, duce la dezlegări nejustificate la peşte – ceea ce contravine duhului ascetic al postului ortodox.

Datele în Sinaxar (care nu este Calendar), aşa cum este şi firesc, au fost date după calendarul bisericesc. În Bisericile de stil vechi, pentru a calcula ziua conform calendarului civil, la data indicată în Sinaxar mai trebuie adăugate 13 zile.

Ar fi bine să se editeze un volum cu slujbele în limba română a multor sfinţi incluşi în acest Sinaxar (ruşi, români, greci etc.), care nu sunt incluse în ediţiile româneşti ale Mineiului. Din câte ştiu, cineva deja lucrează la un asemenea proiect, dar lucrarea nu va apărea în curând, chiar dacă e mult aşteptată. Abia atunci va fi posibil ca Sinaxarul de faţă să fie aplicabil în practică de cei cu multă evlavie.  

Sper ca Sinaxarul elaborat de noi să devină un ghid liturgic util pentru mulţi creştini şi mai ales teologi. Iar dacă aveţi sugestii sau observaţii pe marginea acestuia, le puteţi scrie la comentarii.

Iată fişierul PDF al Sinaxarului nostru

 

15 comentarii la „Variantă de Sinaxar tipiconal”

  1. Blagosloviti!  Ceva informatii mai amanuntite despre Slujba Prohodului Maicii Domnului de unde putem afla? Puteti scrie un articol pe aceasta tema? Doamne ajuta! Multumesc!

  2. Aveți dreptate Părinte, într-o mare măsură. Însă, nu putem fi atît de tranșanți. Există totuși zile de prăznuire ale aflării moaștelor unor sfinți care s-au impus de la sine prin mulțimea minunilor, descoperirilor și tămăduirilor pe care Dumnezeu le-a făcut prin moaștele acelor sfinți, în chiar ziua aflării lor. Să ne  amintim doar de descoperirea moaștelor Sfîntului Maxim Grecul, ale Sfințiilor Stareți de la Optina, Sf. Alexandru de Svir, Sf. Ioan Maximovici, Sfinții Martiri Rafail, Nicolae și Irina, Sfîntul Efrem cel Nou, Sfîntul Necunoscut de la Neamț și mulți, mulți altii pentru care ziua aflării moaștelor lor stă sub hotărîrea și pronia lui Dumnezeu. Sf. Martir Rafail descoperit după aproape cincisute de ani de la moartea sa martirică prin descoperiri și vedenii dumnezeiești, chiar mărturisește în vedenia  unui credincios că Dumnezeu a hotărît să-l descopere după atîta timp pentru ca să fie de folos neamului omenesc în ispitelșe de la sfîrșitul veacului.Atenție, cincisute de ani a fost ascuns de Dumnezeu. A fost oare întîmplătoare această zi a descoperirii sale?
    Chiar această zi de 14 septembrie în care ați postat articolul Preacuvioșiei voastre, este cea mai mare zi de prăznuire a Sfintei Cruci de peste an. Zi în care se prăznuiește de fapt descoperirea/aflarea Sfintei Cruci  și Înălțarea ei întru Slavă de către Sf. Împărăteasă Elena. 
    Cît  despre mutarea moaștelor sfinților, putem aminti atîtea întîmplări și minuni care le-au putut marca, încît ele nu pot fi șterse din memoria neamului creștinesc. De ex. la noi la români avem praznicul aducerii moaștelor Sf. Ioan  cel Nou  de către domnitorul Alexandru cel Bun de la Cetatea Albă la Suceava, zi care, evident ,nu a putut să nu marcheze întreg poporul binecredincios român ca o zi  de prăznuire aparte în calendar(24 iunie) mai cinstită decît ziua adormirii sale( 2 iunie).

  3. La 1 octombrie se face cinstirea icoanei de la Harbovat, oare nu ar trebuie sa fi evidentiat ca in cazul icoanelor de la Poceaev s.a  ? Totusi e o icoana a noastra. In privinta sarbatori Acoperământul Maicii Domnului, ar trebuie sa fie o sarbatoare cu priveghere sau polileu fara priveghere, am vazut in calendarele din cuprisul patriarhiei Romane mai multe variante.

  4. @Radu:
    Am menţionat şi pomenirea icoaneii de la Hârbovăţ, doar că nu am evidenţiat-o cu bold. Iar pe ce de la Pociaev am evidenţiat-o nu pentru că aş fi "fan Pociaev" – chiar nu sunt – ci pentru că unii, luându-se după calendarul rusesc, mută pomenirea Sf. Foca cu o zi înainte, iar pe 23 iulie pun doar pomenirea acelei icoane (că aşa e la ruşi şi dacă aşa e la ei, atunci e corect! – se zice la noi). Personal m-am confruntat cu această zi liturgică, pentru că am stat aproape 8 ani la o mănăstire unde era un paraclis în cinstrea Sf. Foca, dar pomenirea se făcea (şi se face) pe 22 iulie / 4 august şi nu pe 23 iulie / 5 august, cum ar fi fost corect. 

  5. @ Corina Negreanu
    Este adevărat ce spuneţi dvstră, dar eu mă refeream la o particularitate locală, când se vorbeşte doar de aflarea/mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie de la Radonej, Serafim de la Sarov sau Iov de la Pociaev, dar nu şi de ziua trecerii lor la Domnul. Ei putea nici să nu aibă moaşte, dar tot sfinţi erau şi cred că ziua principală de pomenire trebuie să fie ziua adormirii în Domnul.
    Mi-a plăcut ce a spus un părinte rus: E bine că Maica Domnului nu are moaşte, că evlavia bolnăvicioasă faţă de moaşte ar fi întrecut orice limită adimisibilă. Unii mai uită că Sinodul 7 Ecumenic spune că trebuie să dăm aceeaşi cinstire icoanelor, moaştelor, vaselor liturgice şi cărţilor sfinte. La noi însă moaştele sunt considerate o sfinţenie mai mare şi asta deja nu-i ortodox.
    Şi nu uitaţi că "minunile sunt pentru cei necredincioşi". De ce Biserica nu şi-a propus, încă din primele veacuri, să cinstească ca sărbători zilele în care Hristos a făcut minunile sale (decât câteva şi nu foarte solemn), în schimb facem hram din furtul moaştelor Sf. Nicolae?

  6. Da Părinte, acum înțeleg mai bine ce ați dorit să faceți remarcat, mai ales legat de evlavia bolnăvicioasă populară și uneori atît de smintitoare (pentru cei mai puțin credincioși). 
    Si icoanele au aceași cinstire în Ortodoxie, Sf. Evanghelie la fel, este ținută cu cinste pe centrul Sfintei Mese și este sărutată la fiecare Utrenie de tot poporul ce vine la Biserică. La sfintele vase e mai complicat să le dăm cinstire, sau li se dă, dar sub o altă formă( prin atingerea lor de capetele credincioșilor sau prin sărutarea lor după Sf. Împărtășanie. Probabil cinstirea(ce pare stridentă) sfintelor moaste se datorează faptului că acestea sunt mai rare, se găsesc doar în anumite locuri și se scot rar spre închinare.
    Oare nu simțiți o briză iconoclastă în cuvintele preotului rus de care ne-ați amintit? Poate în contextul local este un răspuns nimerit în fața unor gesturi fără măsură dar în general, în lumea secularizată de la vlădică pînă la opincă, aproape că s-a ajuns la dispret pentru orice gest de evlavie pentru cele sfinte, de îndoială și de obișnuință obraznică.
    Minunile Mântuitorului sunt cinstite și amintite în Biserică prin închinarea fiecărei Duminici din anul bisericesc  faptelor minunate ale Sale. Nu putem spune că minunile sunt doar pentru cei necredincioși, ar fi o reducție brutală. Și cine are o asemenea credință matură încît să nu aibă nevoie de minuni? Mîntuitorul a venit pentru cei păcătoși și necredincioși, cei ,,curați” probabil nu aveau nevoie de El.
     
    Dacă v-am necăjit, vă rog să mă iertați.

  7. Eu vreau sa pun o intrebare mai pe langa subiect. Ce parere aveti despre lucrarea ,,Sinaxar ortodox general şi Dicţionar Aghiografic", intocmita de Arhim Ioanichie Balan, aparuta la Ed Ep. Romanului.
    Cat despre praznuirea furtului moastelor Sf. Nicolae, mie unul mi se pare de-a dreptul naiva. Ereticii ne fura la drumul mare, cand noua ortodosilor ne era mai greu, iar noi sarbatorim, ne bucuram. Il cinstesc pe Sf. Nicolae, caci este un model pentru noi toti, insa praznuirea ,,mutarii" moastelor mi se pare aiurea.

    • Eu consider cartea p. Ioanichie drept una bună, dar depăşită. Şi eu am folosit-o de multe ori, dar ea nu este actualizată, dacă ne gândim la simplul fapt că numai ruşii au canonizat în ultimii 15 ani câteva sute de sfinţi.

  8. Părinte, ce părere aveţi, dacă s-ar elabora un sinaxar, de genul celui prelucrat de sfinţia voastră, în care să adăugăm toţi sfinţii, după modelul sinaxarului pr. Macarie Simonopetritul? Aceasta nu ca să ne facem motive de serbare, dar ca lumea care nu are acces la acest sinaxar, să cunoască că Biserica are şi alţi sfinţi necunoscuţi, care trebuie pomeniţi şi invocaţi în rugăciunile noastre. Clar, că ar fi unul "stufos", dar ar fi o noutate.
    Despre binevenirea traducerii în română a acestui sinaxar, nici nu mai vorbesc…

    • Bineînţeles ar fi bine să fie tradus SInaxarul părintelui Macarie şi chiar am înţeles că va fi tradus de cineva din România. Ceea ce am făcut eu însă, nu se dorea a fi un sinaxar cât mai complet, ci indicaţiile tipiconale şi o punere mai logică a accentelor în privinţa sărbătorilor bisericeşti ţinute în Republica Moldova (cu specificul ei).

  9. Va multumim mult pentru acest sinaxar. Mie personal imi va fi de un real folos. Totusi as vrea sa aflu de ce in acest sinaxar in ziua taierii capului sf. Ioan Botezatorul  si Sfintei Cruci se dau dezlegare la ulei si vin. Eu stiam ca acestea sunt zile de post negru. Ma iertati pentru nestiinta. Doamne ajuta.

    • Marina, nu ai dreptate. În ambele zile Mineiul dă dezlegare la untdelemn şi vin. Doar tradiţia rusă recentă indică post aspru, fără măcar să acorde o excepţie de la acesta în zilele de sâmbătă şi duminică, când Canoanele interzis postul aspru.

  10. Eu, personal, pot să afirm că al vostru Sinaxar de tip calendar, în opinia mea, pare să aibă mai puţini Sfinţi la anumite zile faţă de Calendarul Ortodox din România. În cărţile de cult religios la Biserică există Sinaxar care relatează din viaţa fiecărui Sfânt, minuni, întâmplări, etc.
    Exemplu: "Sinaxar, întru această zi, se face prăznuirea Sfântului … care a pătimit pentru Credinţa întru Hristos, … vindecător fără de arginţi / biruitor asupra balaurului şi descoperitor de adevăr dumnezeiesc / martir, …. …."
    Cred că ai înţeles această ideie, despre un Sinaxar mai complex, asemănător cu un calendar, după cum ai tu, însă cu precizări (pe scurt, sau câte o pagină) pentru fiecare Sfânt, cine este sau a fost, ce a făcut, istoric, mediu înconjurător (adică locuri, comunităţi, nu descrieri geografice), dovezi, … etc. Dacă te întreabă cineva despre un Sfânt, tu ce poţi să-i spui? Nu ar fi bine să existe un astfel de "Sinaxar" şi pe la voi? Există un proverb: "Nu te închina până nu ştii cine e sfântul".

Comentariile sunt închise.