Nu neg ca ca traim intr-o sclavie moderna, insa nici nu cred in solutiile oferite. Umanitatea a fost intotdeauna supusa unei forme sau alta de sclavie ideologica. Insa nu scalvia sociala conteaza, fiindca ea nu depriveaza de mantuire. Harul se inmulteste unde si pacatul se inmulteste. Adevarata sclavie este modalitatea "gresita" de raportare la lume. Oare nu mai exista sfinti, si in zilele noastre? Cand a dat biserica mari sfinti, cel putin marturisitori: in momentele de persecutie, de incercare de anomie sociala.
Insa alt ceva voiam sa spun. Ca cinefil, am fost tare incantat de imaginile de care se serveste filmul, facand parte din seria de filme BARAKA, regizate de RON FRICKE, care a mai regizat si altele asemenea: Koyaanisqatsi, Chronos, Sacred Site in care se imbina umanismul cu filosofiile ecologice si panteiste budiste. Mai multe informatii http://www.philfilms.utm.edu/1/baraka.htm.
Francezul care face comentariile intr-adevar este un pesimist, si nu pare a fi departe de Emil Cioran. Nu cred ca atitudinea ultra critica este o solutie. Da, deschide ochii, dar sa vada si partile bune pe care Dumnezeu le binecuvinteaza si le ingaduie, nu numai "conspiratiile".
Concluzia mea este de fapt o intrebare: oare ne fac un serviciu aceste filme care propaga acest gen de mesaje sau induc doar o stare de tristete si dezgust, mizantropie si deznadejde?
Dacă e să mergem pe logica dvstră, atunci şi unele texte biblice te duc la deznădejde… Dar noi ştim Cine este nădejdea noastră. Soluţiile pur omeneşti niciodată nu vor rezolva ceva. Este nevoie de “implicaţie divină”, ca urmare a rugăciunilor noastre şi a fidelităţii (credincioşiei / credinţei) noastre faţă de el.
Filmul ne arata intr-adevar unele probleme grave ale societatii moderne – ca de exemplu consum exagerat, impunerea unor valori false, manipularea prin mass-media, problema infometarii populatiei din Africa si Asia etc, dar fara nici o solutie viabila. Este un film care incepe bine dar pana la urma nu duce nicaieri. Mesajul lui este incoerent si ambiguu, daca nu periculos. Violenta naste violenta – iar chemarea la revolutie impotriva puterii (?) miroase rau de tot a anarhie, o ideologie periculoasa, utopica si care slava Domnului nu prea a prins radacini pana acum. Dumnezeu a blagoslovit munca si nu vad nici o problema in relatia patron-angajat (in care eu personal sunt angajat), atata timp cat imi fac munca onest si bine, si sunt remunerat pe masura. Totodata, nu vad o problema in a castiga bani, atata timp cat nu visez la fiecare salariu sa-mi iau un mobil nou sau straie la moda de exemplu. Sincer, filmul mi-a lasat un sentiment de amaraciune si dezgust. Doamne ajuta!
Nu e serios, sa nu propui si solutii! Sentiment de pesimism al autorului.
Nu neg ca ca traim intr-o sclavie moderna, insa nici nu cred in solutiile oferite. Umanitatea a fost intotdeauna supusa unei forme sau alta de sclavie ideologica. Insa nu scalvia sociala conteaza, fiindca ea nu depriveaza de mantuire. Harul se inmulteste unde si pacatul se inmulteste. Adevarata sclavie este modalitatea "gresita" de raportare la lume. Oare nu mai exista sfinti, si in zilele noastre? Cand a dat biserica mari sfinti, cel putin marturisitori: in momentele de persecutie, de incercare de anomie sociala.
Insa alt ceva voiam sa spun. Ca cinefil, am fost tare incantat de imaginile de care se serveste filmul, facand parte din seria de filme BARAKA, regizate de RON FRICKE, care a mai regizat si altele asemenea: Koyaanisqatsi, Chronos, Sacred Site in care se imbina umanismul cu filosofiile ecologice si panteiste budiste. Mai multe informatii http://www.philfilms.utm.edu/1/baraka.htm.
Francezul care face comentariile intr-adevar este un pesimist, si nu pare a fi departe de Emil Cioran. Nu cred ca atitudinea ultra critica este o solutie. Da, deschide ochii, dar sa vada si partile bune pe care Dumnezeu le binecuvinteaza si le ingaduie, nu numai "conspiratiile".
Concluzia mea este de fapt o intrebare: oare ne fac un serviciu aceste filme care propaga acest gen de mesaje sau induc doar o stare de tristete si dezgust, mizantropie si deznadejde?
Dacă e să mergem pe logica dvstră, atunci şi unele texte biblice te duc la deznădejde… Dar noi ştim Cine este nădejdea noastră. Soluţiile pur omeneşti niciodată nu vor rezolva ceva. Este nevoie de “implicaţie divină”, ca urmare a rugăciunilor noastre şi a fidelităţii (credincioşiei / credinţei) noastre faţă de el.
Filmul ne arata intr-adevar unele probleme grave ale societatii moderne – ca de exemplu consum exagerat, impunerea unor valori false, manipularea prin mass-media, problema infometarii populatiei din Africa si Asia etc, dar fara nici o solutie viabila. Este un film care incepe bine dar pana la urma nu duce nicaieri. Mesajul lui este incoerent si ambiguu, daca nu periculos. Violenta naste violenta – iar chemarea la revolutie impotriva puterii (?) miroase rau de tot a anarhie, o ideologie periculoasa, utopica si care slava Domnului nu prea a prins radacini pana acum. Dumnezeu a blagoslovit munca si nu vad nici o problema in relatia patron-angajat (in care eu personal sunt angajat), atata timp cat imi fac munca onest si bine, si sunt remunerat pe masura. Totodata, nu vad o problema in a castiga bani, atata timp cat nu visez la fiecare salariu sa-mi iau un mobil nou sau straie la moda de exemplu. Sincer, filmul mi-a lasat un sentiment de amaraciune si dezgust. Doamne ajuta!
Nu e serios, sa nu propui si solutii! Sentiment de pesimism al autorului.